Măsuri ce urmează să fie implementate în 2023 în domeniul Sănătății

Banner Blog Modificari in Domeniul Sanatatii

Autor: Daniel Dumitru, Analist Politici Publice @Issue Monitoring

Domeniul Sănătății este printre cele mai reglementate sectoare din economie din punct de vedere legislativ. Află din articol care vor fi principalele măsuri ce urmează să fie implementate în 2023:

Strategia Națională de sănătate 2030 și Planul de acțiuni pentru perioada 2023-2030 urmează să fie aprobate în proiect de hotărâre de Guvern

Strategia Națională de sănătate 2030, alături de Planul de acțiuni pentru perioada 2023 – 2030 în vederea implementării Strategiei naționale de sănătate urmează să fie aprobate, un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens aflându-se în consultare publică din aprilie 2022.

Prin Strategia Naţională de Sănătate se urmăreşte dezvoltarea unui sistem naţional de sănătate publică sustenabil, rezilient şi performant și propune direcţii de acţiune şi măsuri care redefinesc rolul sistemului de sănătate publică având în vedere consolidarea pe termen lung a intervenţiilor esenţiale în arii precum reducerea mortalităţii şi morbidităţii asociate bolilor transmisibile, creşterea calităţii vieţii, asigurarea unei resurse umane adecvate, retenţia şi profesionalizarea acesteia, integrarea adecvată a cercetării şi inovării pentru îmbunătăţirea stării de sănătate, sau îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate prin investiţii în infrastructură în sănătate.

1 iulie, 2023 – data la care intră în vigoare Noul Contract Cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale

Noul Contract-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate urmează să intre în vigoare de la data de 1 iulie 2023, după ce un proiect de hotărâre pentru aprobarea acestuia a fost publicat în consultare în decembrie 2023, urmând ca normele de aplicare să fie stabilite printr-un ordin comun al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aflat de asemenea în consultare publică.

Printre elementele de noutate introduse în contractul-cadru se numără întărirea rolului medicului de familie în sistemul de sănătate, mai ales în depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populației, creşterea accesului persoanelor defavorizate din mediul rural la servicii de asistenţă medicală primară, posibilitatea acordării la distanţă a unor consultaţii pentru monitorizarea bolilor cronice și creșterea accesului la tratamente decontate din bugetul CNAS.

Planul Național de prevenire și combate a cancerului

Conform legii nr. 293/2022, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare, Guvernul trebuie să aprobe printr-o hotărâre normele de aplicare şi de implementare a Planul Național de prevenire şi combatere a cancerului, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală, termen ce s-ar împlini la data de 30 iunie 2023. Prin Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2023, a fost aprobat Planul Național de prevenire şi combatere a cancerului. Planul se implementează pentru perioada 2023 – 2030 şi reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional. Având în vedere însă ultimele declarații ale Ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, planul ar urma să sufere anumite modificări, fapt ce ar întârzia aplicarea acestuia.

Strategia națională pentru prevenirea și limitarea infecților asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România pentru perioada 2023-2030 se află în transparență decizională pe pagina Ministerului Sănătății și urmează să fie adoptată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial. Strategia prevede cinic obiective, respectiv îmbunătățirea conștientizării și înțelegerii rezistenței la substanțe antimicrobiene (AMR), îmbunătățirea cunoașterii AMR prin supraveghere și cercetare, scăderea incidenței infecțiilor prin măsuri eficace de sanitație, igienă și de prevenire a infecțiilor, optimizarea utilizării agenților antimicrobieni și realizarea de investiții sustenabile în combaterea AMR. De asemenea, un alt proiect de hotărâre privind normele de aplicare a Legii nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate se află în consultare, urmând a fi adoptată.

Proiect de lege care vizează eliminarea contribuției trimestriale diferențiate (taxa clawback)

În ceea ce privește medicamentele, un proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii vizează eliminarea contribuției trimestriale diferențiate (taxa clawback) pentru medicamentele produse pe o linie de fabricaţie din România,  pentru a preîntâmpina declașarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene, ca urmare a impozitării discriminatorii a medicamentelor originare din alte state membre. 

Taxa clawback impune producătorilor de medicamente să returneze statului român o parte din profitul realizat în urma vânzărilor de medicamente compensate care depășesc suma alocată acestora de la Fondul Național de Asigurări de Sănătate, în momentul de față fiind diferențiată în procente de de 20% în cazul medicamentelor generice, 25% pentru cele inovative și 15% pentru medicamentele produse pe linii de fabricație din România. Prin acest proiect, Ministerul Sănătății propune doar două niveluri ale taxei clawback: 15% pentru medicamentele generice și 25% pentru medicamentele inovative, indiferent de origine, începând cu trimestrul III al anului 2023, prevedere motivată și de nevoia de a împiedica dispariția medicamentelor mai ieftine de pe piață.

Strategia națională pentru boli cardio și cerebrovasculare

O Strategie națională pentru boli cardio și cerebrovasculare ar putea fi elaborată până la finalul anului 2023. Proiectul, inițiat de Academia Română și Societatea de Neurologie din România, în colaborare cu Societățile române de Cardiologie și Neurchirurgie, a fost anunțat la finalul anului trecut și are scopul de a crește nivelul de sănătate a populației din România prin informarea și implementarea unui plan de reformă în domeniul bolilor cerebrovasculare la nivel național, precum și creșterea unităților medicale și ale resursei umane implicate în procesul de neurorecuperare.

De asemenea, un draft al Legii bolilor rare a fost pus la dispoziția specialiștilor, urmând ca aceștia să își exprime un punct de vedere, și o primă formă a strategiei să fie pusă în consultare publică până la finalul anului 2023 sau începutul anului 2024, urmând a fi dezbătută și adoptată în Parlament, Bolile rare sunt afecțiuni care afectează doar un număr foarte mic din populația generală, în Europa, o afecțiune fiind considerată rară dacă afectează 1 persoană din 2000.

Proiect de lege referitor la medicina personalizată trimis Președintelui României

Un proiect de lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, care introduce noțiunea de medicină personalizată a fost trimis Președintelui României pentru promulgare și ar urma să devină lege în perioada următoare. Medicină personalizată reprezintă îngrijirile de sănătate acordate pe baza unui model medical care folosește caracterizarea fenotipurilor și genotipurilor persoanelor, care constau în oferirea de servicii medicale preventive, de diagnostic, curative, de reabilitare, respectiv îngrijiri terminale specifice fiecărui pacient. Prin implementarea conceptului de medicină personalizată poate fi extinsă gama de screening-uri şi analize decontate de CNAS, precum și introducerea mai rapidă a tratamentelor inovative. Legea ar urma să intre în vigoare la 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, timp în care pot fi realizate normele de aplicare.

Apeluri de proiecte cu fonduri europene care urmează să fie lansate în acest an

 În ceea ce privește finanțarea sistemului de sănătate din România, o serie de apeluri de proiecte cu fonduri europene urmează să fie lansate în 2023, prin intermediul Planului Național de Redresare (PNRR) și Reziliență și a Programului Sănătate (PS), printre care se numără:

✅  Investiții în infrastructuri spitalicești noi: spitale județene/județene de urgență,  spitale mono specialitate – Finanțare prin PS, cu termen estimativ de deschidere a apelului: T2 2023

✅  Investiții în infrastructura structurilor implicate în derularea Programul Național de Vaccinare  (unități mobile) – Finanțare prin PS, cu termen estimativ de deschidere a apelului: T3 2023

✅  Investiții ambulatorii –  unități sanitare publice care vor implementa programe de screening – Finanțare prin PS, cu termen estimativ de deschidere a apelului: T3 2023

✅  Continuarea investițiilor în spitalele regionale de urgență: Iași, Cluj, Craiova (faza a II a) – Finanțare prin PS, cu termen estimativ de deschidere a apelului: T3 2023

✅  Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești (119 cabinete planificare familială) – Finanțare prin PNRR, cu termen estimativ de deschidere a apelului: T3 2023

✅  Investiții în infrastructura cabinetelor medicilor de familie (cabinete individuale medici de familie, diferite forme de asociere ale acestora în grupuri de practică medicală/ centre de permanență/ dispensare) – Finanțare prin PS, cu termen estimativ de deschidere a apelului: T4 2023

✅  Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești (200 centre comunitare integrate) – Finanțare prin PNRR, cu termen estimativ de deschidere a apelului: T4 2023

”Informația înseamnă putere” – putere de a te adapta și de a acționa la timp. Pentru asta ai nevoie de tool-urile potrivite: informație clară, concisă, personalizată domeniului tău, exact ceea ce oferă platforma Issue Monitoring.

Fii cu ochii pe blogul nostru și nu rata informațiile esențiale!