Autor: Emilian Aignătoaei, Analist Politici Publice @Issue Monitoring
Legislația în ceea ce privește drepturile consumatorilor este într-o permanentă schimbare pentru a se adapta la noile realități sociale, economice și tehnologice. Ca stat membru al Uniunii Europene, România trebuie să se alinieze normelor europene privind protecția consumatorilor, de altfel statul fiind obligat prin lege să protejeze cetățenii în calitatea lor de consumatori, asigurând cadrul necesar accesului neîngrădit la produse și servicii, informarea cu privire la apărarea și asigurarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practici incorecte, precum și participarea acestora la fundamentarea și luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori.
Instituții cu rol în protecția consumatorului
Principala instituție care veghează respectarea drepturilor consumatorilor în România este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a cărei atribuție de bază este controlul și supravegherea pieței, de-a lungul anilor lărgindu-și sfera de competențe pentru a ține pasul cu noile activități economice care s-au dezvoltat. Pe lângă această instituție cu rol general în protecția consumatorilor sau Guvern și Parlament care inițiază hotărâri, ordonanțe și legi, în activitatea noastră de monitorizare și analiză legislativă am întâlnit și alte autorități cu rol în acest domeniu pe anumite sectoare de activitate.
Spre exemplu, Autoritatea de Supraveghere Financiară are rol de supraveghere și control pe piața serviciilor financiare nebancare, a instrumentelor și investițiilor financiare, a asigurărilor şi pensiilor private. Pentru piața serviciilor bancare există discuții în ultima perioadă ca Banca Națională a României să preia rolul de control și amendare de la ANPC, în acest moment având doar atribuții de supraveghere a instituțiilor de credit. Alte instituții cu rol în protecția consumatorilor pe care le putem enumera sunt: Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru industria alimentară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în ceea ce privește drepturile consumatorilor de energie electrică, termică sau gaze, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) prin rolul său de combatere a fraudei fiscale sau Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal pentru protejarea datelor personale ale cetățenilor.
Desigur, am putea enumera multe autorități cu rol de control sau de legiferare în vederea respectării drepturilor consumatorilor, dar să trecem în revistă și cele mai importante acte normative cu caracter general din acest domeniu care s-au adoptat sau încă sunt în dezbatere în anul curent, având în vedere că a început și sesiunea parlamentară de toamnă.
Principale reglementări actuale din domeniul protecției consumatorilor
Legea nr. 205/2023
Un act important care a intrat în vigoare în luna iulie din acest an, este Legea nr. 205/2023 prin care se aprobă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri despre care am amintit și într-un articol anterior. Acest act normativ a fost de mare interes pentru multe industrii deoarece aduce multe noutăți în materie de protecție a consumatorului, având în vedere că transpune prevederile Directivei (UE) 2019/771. Conform actului normativ, fiecare consumator ar avea dreptul la rezoluțiunea contractului sau la reducerea prețului în cazul în care vânzătorul nu repară sau nu înlocuiește bunurile într-un termen rezonabil. De asemenea, consumatorii vor beneficia de înlocuirea bunurilor în cazul în care neconformitatea acestora este constatată la scurt timp după livrare, fără a depăși 30 de zile calendaristice. Un element de noutate îl constituie faptul că Legea se aplică contractelor de vânzare de bunuri cu elemente digitale care necesită un conținut digital sau un serviciu digital pentru a-și îndeplini funcțiile.
Ordonanța de Guvern nr. 20/2023
Un alt act normativ important care a venit din partea Guvernului în acest an este Ordonanța de Guvern nr. 20/2023 prin care se creează cadrul juridic pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor. Actul normativ nu vine cu prevederi ce vizează direct bunurile și consumatorii, ci are în vedere mai mult atribuții noi pentru autoritățile de supraveghere. Astfel, Autoritatea Națională a Vămilor va deveni autoritatea responsabilă cu controlul produselor care intră pe piața Uniunii Europene și se reglementează modul în care autoritățile naționale de supraveghere vor coopera cu autoritățile similare din celelalte state membre UE. Autoritățile de supraveghere a pieței vor transmite informările către Comisia Europeană prin intermediul ANPC, iar în cadrul Ministerului Economiei se va înființa Biroul Unic de Legătură care va avea un rol de reprezentare a poziției autorităților naționale și de sprijinire a cooperării dintre autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre ale UE. Ordonanța se află în prezent încă în dezbatere la Camera Deputaților, după ce a fost adoptată de Senat și cel mai probabil, până la final de an, legea de aprobare va intra în vigoare.
Propunere legislativă AUR
O propunere legislativă care a fost deja respinsă de Senat și este în dezbatere la Camera Deputaților este o inițiativă a parlamentarilor AUR din luna aprilie prin care propun ca prețurile stabilite în contracte de către furnizorii de bunuri și servicii să nu mai fie calculate în monedă străină, ci doar în moneda națională. Inițiatorii justifică acest demers prin faptul că stabilirea prețului unui contract într-o monedă străină ar aduce prejudicii consumatorilor prin faptul că valoarea monedei străine ar putea crește, dând exemplu situația de acum câțiva ani a contractelor în franci elvețieni când consumatorii au ajuns să plătească chiar și de trei ori sumele datorate inițial. Cel mai probabil această inițiativă va fi respinsă definitiv și de Camera Deputaților, rămânând doar o chestiune de timp.
Proiect de lege privind transpunerea Directivei (UE) 2020/1828
ot din partea ANPC, a fost lansat anul trecut un proiect de lege privind transpunerea Directivei (UE) 2020/1828 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor care, deși trebuia adoptat până la 25 decembrie 2022 și aplicat începând cu data de 25 iunie 2023, se află încă în dezbatere la Camera Deputaților. Conform actului, entități calificate independente, publice sau private, vor putea să solicite în numele a mai multor consumatori încetarea sau interzicerea unei conduite ilicite din partea unui comerciant și vor putea cere remedieri, precum despăgubiri, reparări, înlocuiri, reduceri ale prețului, încetări ale contractului sau rambursări ale prețului plătit. Aceste entități calificate vor putea fi asociații de consumatori sau autorități și organisme publice care au atribuții în aplicarea prevederilor legale privind contractele încheiate cu comercianți, furnizori, prestatori de servicii sau profesioniști. Consumatorii vor trebui să își dea acordul, în scris, fiecare în parte, în termen de 30 de zile de la introducerea acțiunii în justiție atât pentru posibilitatea de a fi reprezentanți, cât și pentru acceptarea sau nu ca rezultatul acțiunii de reprezentare să fie obligatoriu pentru ei și nu vor putea să introducă în justiție o altă acțiune împotriva aceluiași comerciant și care să aibă același obiect.
Poate cea mai așteptată modificare care vizează protecția consumatorilor a fost transpunerea Directivei (UE) 2019/2161 în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor, cunoscută și sub denumirea de „Directiva Omnibus”. Aceasta a fost transpusă anul trecut prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 58/2022 care este în dezbatere încă la Camera Deputaților, după ce a fost adoptată de Senat. Modificările pe care le aduce actul normativ vizează trei zone principale: clauzele abuzive în contractele încheiate de consumatori, practicile comerciale incorecte și drepturile consumatorilor în mediul online. Potrivit actului normativ, se interzice, cu unele excepții, comercializarea produselor cu dublu standard de calitate, acele mărfuri vândute în ambalaje identice în mai multe piețe UE, dar care au ingrediente diferite sau în cantități diferite în funcție de statul în care se comercializează. Acțiunea de constatare a existenței clauzelor abuzive devine imprescriptibilă, iar instanțele de judecată au obligația să examineze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale și să nu o aplice dacă se dovedește că este abuzivă. În ceea ce privește practicile comerciale incorecte, sunt introduse obligații de transparență sporită față de consumatori în legătură cu afișarea de recenzii, note, comentarii sau clasamente de orice fel din partea altor consumatori care au utilizat produsele sau serviciile comercializate. Totodată, ordonanța introduce conceptul de cazier comercial al operatorilor economici, iar dacă o anumită practică afectează consumatorii din mai multe state membre ale UE, sancțiunile aplicabile vor fi cuprinse între 0,1% și 4% din cifra de afaceri anuală.
Proiect de lege asumat de parlamentari PSD
Un alt proiect de lege important privind protecția drepturilor consumatorilor se află în prezent în dezbatere la Camera Deputaților și urmează să fie adoptat, cel mai probabil, până la finalul acestui an. Deși a fost elaborat de ANPC, proiectul a fost asumat de un grup de parlamentari PSD în calitate de inițiatori. Conform expunerii de motive, autorii proiectului susțin că se impune modificarea unor definiții și introducerea de noi prevederi, având în vedere dezvoltarea pieței și serviciilor. Astfel, se introduc concepte precum: cazierul comercial, abatere repetată, uzura excesivă, cifră de afaceri. De asemenea, se instituie obligația operatoriilor economici de a acorda despăgubiri consumatorilor pentru pagubele suferite, inclusiv pentru cele colaterale cuantificabile, pe baza documentelor doveditoare menţionate în cadrul procesului – verbal de constatare a contravenţiei, având în vedere că, în prezent, operatorii economici pot acoperi o parte din prejudiciu. Totodată, operatorii economici vor avea obligația de a răspunde reclamaţiilor consumatorilor în maximum 15 zile, de la primirea acestora, în caz contrar consumatorul se poate adresa instanţei de judecată competente ori poate parcurge procedura de mediere. Operatorii economici sancţionaţi pentru abaterile ce afecteaza viaţa şi sănătatea sau securitatea consumatorilor vor fi consemnaţi în cazierul comercial pentru o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a actului de control.
Concluzie
După cum putem observa, domeniul protecției consumatorilor este unul foarte reglementat, atât cu privire la serviciile oferite de profesioniști consumatorilor, cât și cu privire la atribuțiile și colaborarea dintre autorități. O bună parte dintre aceste reglementări vin de la nivel european și sunt transpuse în legislația națională, altele sunt emise de autoritățile de la noi sau de către parlamentari. Putem vedea, de asemenea, că de multe ori reglementările din diferite acte normative se suprapun, dar din experiența noastră am observat că există o practică ca diverse proiecte cu reglementări similare sau identice să fie emise de Guvern, parlamentarii majoritari sau cei din opoziție. Tot o practică destul de comună este ca unele proiecte să rămână blocate pe traseul legislativ din Parlament, fie pentru că au fost adoptate deja alte acte normative cu aceleași reglementări sau din alte motive necunoscute. Cert este că societatea și economia sunt într-o continuă schimbare și odată cu acest lucru se vor schimba și obiceiurile de consum, fiind nevoie ca legislația să fie actualizată mereu. Dar, cu siguranță, în acest „desiș” vom putea să descurcăm ițele pentru a fi la curent cu legislația și a înțelege mai bine modul în care legile ne impactează viața sau activitatea economică.
