Autor: Cezar Petrescu, Analist Politici Publice @Issue Monitoring
Ministerul Finanțelor a publicat marți, în dezbatere publică, proiectul de lege care va aduce o serie de modificări fiscale, intitulat“ ”Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare pe termen lung a României”, care prevede creșteri de taxe și eliminarea unor avantaje fiscale. Impozitele pe cifra de afaceri pentru companii, un impozit suplimentar pentru bănci, noi rate de impozitare pentru veniturile microîntreprinderilor, modificări la plata contribuțiilor sociale, creșteri de TVA sau accize sunt câteva dintre schimbările prezente în noul proiect de lege, pe care le vom rezuma în acest articol.
I. Impozite pe profitul corporativ
Se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale care să asigure o contribuţie minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situaţia în care impozitul pe profit, determinat pe baza prevederilor generale ale titlului II din Codul fiscal, este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Acesta se datorează, în situaţia în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Regulile sunt stabilite şi pentru cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârşitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil dar nu datorează impozit pe profit deoarece se află în perioada de recuperare a pierderii fiscale”, se arată în documentul citat.
Taxă nouă pentru bănci
Impozitul suplimentar pentru bănci este un impozit calculat prin aplicarea unei rate de 1% asupra cifrei de afaceri, care include anumite venituri detaliate în lege. Prin urmare, impozitul suplimentar nu este o cheltuială deductibilă la calculul profitului fiscal. Se datorează începând cu 1 ianuarie 2024, iar pentru contribuabilii care au optat pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic, prevederile se aplică începând cu prima zi a anului fiscal amendat din 2024, după caz.
II. Două rate de impozitare pentru veniturile microîntreprinderilor – începând cu 1 ianuarie 2024
a) 1% pentru microîntreprinderi cu venituri care nu depășesc 60.000 de euro inclusiv;
b) 3%, pentru microîntreprinderile cu venituri peste 60.000 de euro sau care desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de publicare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de publicare a altor produse software, 6201 – Activități de dezvoltare software personalizat (software orientat către client), 6209 – Alte activități de servicii în domeniul tehnologiei informației, 5510 – Activități hoteliere și de cazare similare, 5520 – Unități de cazare pentru vacanțe și ședinte scurte, 5530 – Parcuri de rulote, terenuri de camping și tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de catering pentru evenimente, 5629 – Alte activități de servire a alimentelor, 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – doar pentru entități juridice profesionale înființate în conformitate cu legea, 8621 – Activități de medicină generală, 8622 – Activități de medicină specializată, 8623 – Activități de medicină dentară, 8690 – Alte activități legate de sănătatea umană.
III. Impozitul pe venit, contribuțiile sociale obligatorii și tichetele sociale:
Industria IT – restricționarea aplicării facilităților fiscale la un singur contract individual de muncă, relație de muncă, act de delegare sau detașare sau un statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate în scris, prin autodeclarație către angajator/platitor, după caz. În plus față de acest lucru, aplicarea facilității fiscale este limitată până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv, precum și introducerea unui plafon până la care se acordă scutire de impozit pe venit, respectiv până la nivelul de 10.000 de lei inclusiv. Partea din venitul brut lunar care depășește suma de 10.000 de lei nu beneficiază de scutire de impozit. Nu în ultimul rând, rata contribuției la asigurările sociale este redusă cu procente corespunzătoare ratei de contribuție la fondul de pensii administrat privat, în cazul veniturilor din salarii și venituri similare obținute de persoanele fizice ca rezultat al desfășurării activității de creare a programelor informatice, până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv.
Agricultură, Construcții, Industria alimentară – restricționarea aplicării facilităților fiscale pentru un singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu normă parțială, la nivelul angajatului, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, până la și inclusiv 10.000 de lei. În cazul existenței mai multor relații juridice care generează venituri din salarii și asimilate salariilor, cu unul sau mai mulți angajatori/platitori de venituri, persoana fizică optează pentru scutire pentru un singur contract individual de muncă, cu un singur angajator/platitor de venituri, pe baza unei declarații pe proprie răspundere. În același timp, se abrogă scutirea de la plata contribuției la asigurările sociale datorate de persoanele fizice pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor obținute în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcțiilor, sectorul agricol sau în industria alimentară și care îndeplinesc condițiile pentru acordarea facilităților;
Persoanele care obțin venituri din activități independente (PFA) – Guvernul menține sistemul actual de plafonare la 6, 12 sau 24 de salarii minime, dar introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime.
Tichete de masă / tichete de vacanță – Includerea sumelor în baza lunară de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care obțin astfel de venituri, precum și echivalentul lor în lei, în aceleași limite și condiții și în aceleași scopuri prevăzute de lege pentru acestea, acordate angajaților care nu beneficiază de astfel de tichete. Astfel, tichetele de vacanță și tichetele de masă pot fi acordate și în bani. Tichetele de vacanță vor crește la suma de 1.600 de lei, dar se va aplica contribuția de asigurări sociale de sănătate și se vor acorda doar pentru veniturile nete sub 8.000 de lei.
IV. Alte măsuri
Modificarea TVA pentru anumite produse – TVA crește de la 5% la 9% pentru furnizarea de locuințe sociale, furnizarea de produse alimentare de înaltă calitate, furnizarea și instalarea panourilor fotovoltaice, a panourilor solare termice, a pompelor de căldură și a altor sisteme de încălzire de înaltă eficiență. TVA crește de la 9% la 19% pentru furnizarea de bere non-alcoolică și produse alimentare cu adaos de zahăr.
Instituirea sistemului național RO e-Seal pentru asigurarea urmăririi transportului rutier de mărfuri în România. Sistemul național RO e-Seal este un sistem bazat pe utilizarea dispozitivelor electronice și o aplicație IT care permite autorităților competente să determine punctele potențiale de deviere ale expedierilor rutiere de mărfuri, indiferent dacă acestea sunt în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic pe teritoriul național.
Instituirea unui sistem de raportare a facturilor începând cu 1 ianuarie până la 31 iunie 2024, fără penalități în primele trei luni, și trecerea la transmiterea obligatorie a facturilor prin intermediul sistemului RO e-invoice în relațiile B2B începând cu 1 iulie 2024.
Creșterea accizelor pentru alcool, tutun, începând cu 1 ianuarie 2024. Se introduce acciza pe produsele cu conținut ridicat de zahăr, ale căror conținut total de zahăr este de cel puțin 10g/100g produs.
Veniturile al căror sursă nu poate fi dovedită sunt impozitate cu 70% de către autoritățile fiscale.
V. Procesul legislativ – Ce urmează?
Pe scurt, Guvernul pregătește proiectul de act legislativ pentru care dorește să-și asume răspunderea (proiectul de lege actual), urmat de o Hotărâre a Guvernului de asumare a răspunderii. Proiectul legislativ este apoi înaintat Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, care stabilesc un termen pentru ca parlamentarii să depună amendamente, care pot fi sau nu acceptate de Guvern. Următorul pas este ca Prim-Ministrul să prezinte proiectul în plenul comun al Senatului și Camerei Deputaților, dar fără a fi dezbătut sau votat de către parlamentari. După prezentarea Prim-Ministrului, începe o perioadă de trei zile în care poate fi depusă o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă în această perioadă nu s-a depus sau nu s-a respins o moțiune de cenzură, proiectul de lege sau program este considerat adoptat și merge la Președintele României pentru promulgare.
Încă nu avem o cronologie clară pentru a surprinde întregul proces, care probabil va fi făcut public în zilele următoare.
VI. Inițiative legislative complementare proiectului de lege (Actualizări)
În ziua următoare, miercuri, a apărut un proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor, propunând introducerea unei excepții față de regulile actuale prevăzute în Articolul 4 al Codului Fiscal, potrivit cărora, în situații extraordinare de deficit bugetar, amendamentele și/sau adițiile la Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, așa cum a fost modificată și completată, care introduc noi taxe, impozite sau contribuții obligatorii, cresc taxele existente, elimină sau reduc facilitățile existente, intră în vigoare în termen de mai puțin de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul se află în curs de actualizare…
