Autor: Daniel Dumitru, Analist Politici Publice @Issue Monitoring
Planul Național de Combatere a Cancerului a fost lansat în ianuarie 2022 în cadrul unui eveniment desfășurat la Palatul Cotroceni, pentru a reprezenta principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel national. Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului a fost coordonat de deputatul PSD Patriciu Achimaș-Cadariu și a avut drept inițiatori pe Nelu Tătaru (PNL), președintele Comisiei pentru sănătate din Senat, Ministrul Sănătății Alexandru Rafila, Nicoleta Pauliuc (PNL), președintele Comisiei pentru Apărare din Senat, precum și alți experți din domeniu.
În continuare, o propunere legislativă pentru aprobarea Planului a fost înregistrată în Parlament, inițiată de peste 100 de deputați și senatori aparținând grupurilor PSD și PNL, propunerea trecând relativ repede prin Senat și Camera Deputaților, unde au fost aduse anumite modificări. Astfel, în noiembrie 2022 legea nr. 293/2022 a fost promulgată de Președintele României și publicată în Monitorul Oficial, pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023. De asemenea, în textul legii a fost menționat că, în termen de maxim 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, respectiv 1 iulie 2023, Guvernul trebuie sa emită o hotărâre pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, necesare pentru ca aceasta să poată fi implementată.
Prevederile Planului Național de Combatere a Cancerului
În forma sa, legea prevede că Planul se implementează pe perioada 2023 – 2030 și că toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, precum și cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul la servicii de natură medicală, socială şi de susţinere, precum:
- servicii medicale de prevenire
- diagnostic şi tratament al cancerului
- servicii de îngrijire
- servicii de psiho-oncologie
- onconutriţie şi oncofertilitate
- servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.
Obiectivele principale ale Planului Național de Combatere a Cancerului
Un obiectiv principal al Planului este realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijire, pentru o abordare multidisciplinară și integrată a cancerului și crearea unui fond de inovație în sănătate.
Alte obiective menționate sunt:
- crearea unui Registru Național de Cancer funcțional până cel târziu în 2024,
- introducerea unui termen de 60 zile de la suspiciune până la inițierea tratamentului,
- cuantificarea exactă a celor mai frecvenți factori de risc și favorizanți asociați cu apariția cancerelor,
- medicina personalizată sau introducerea terapiilor inovative.
Finanțarea Planului Național de Combatere a Cancerului
În ceea ce privește finanțarea, se menționează că Planul este finanţat în principal de către Ministerul Sănătăţii, de la bugetul de stat, suma aprobată anual pentru finanţare reprezentând cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Necesitatea normelor de implementare a legii
Pe măsură ce lunile au început să treacă, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, ai industriei farmaceutice, precum și inițiatori ai Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului au solicitat Ministerului Sănătății să elaboreze normele de implementare a legii, ministrul Alexandru Rafila dând asigurări că acestea sunt în lucru.
Discursul reprezentanților Ministerului s-a schimbat, însă, începând cu luna aprilie. Alexandru Rafila a anunțat că Grupul tehnic de lucru a analizat situația actualului Plan și a constatat că sunt necesare modificări și adaptări ale textului pentru punerea în acord a acestuia cu Planul european de combatere a cancerului, pentru a asigura accesul egal la servicii de diagnostic și tratament și pentru a stabili sursele de finanțare pentru dezvoltarea serviciilor și a infrastructurii de diagnostic și tratament.
Deși elaborarea unui nou plan de cancer a fost contestată puternic de asociațiile de pacienți și de inițiatorii legii, aceștia considerând că accesul pacienților la tratament și șansele de supraviețuire ale acestora sunt diminuate fără normele de aplicare a legii, cu o lună înainte de termenul limită de implementare a normelor, Ministerul Sănătății a publicat în consultare o nouă variantă a Planului.
Un nou plan, Planul Național de Combatere și Control al Cancerului
Necesitatea elaborării unui nou Plan, denumit Planul Național de Combatere și Control al Cancerului, în loc de Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului în România, a fost motivată de faptul că Ministerului Sănătății nu a fost consultat pentru elaborarea documentului, anumite categorii de pacienţi cu diferite tipuri de cancer nu erau incluşi în Planul Naţional de Cancer, iar alte probleme erau legate de finanţare. Astfel, obiectivele Planului au fost reformulate:
- Dezvoltarea unui sistem integrat de informaţii de sănătate în oncologie pentru prevenirea şi îngrijirea cancerului bazate pe evidenţe şi creşterea capacităţii de cercetare
- Asigurarea cadrului consolidat pentru un sistem de prevenţie primară consecvent şi durabil
- Dezvoltarea cadrului de depistare precoce a cancerului
- Asigurarea accesului egal şi echitabil la diagnostic si îngrijire de calitate înaltă
- Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer, a supravieţuitorilor de cancer şi a familiilor şi persoanelor care îngrijesc bolnavi de cancer
- Dezvoltarea cercetării în oncologie și
- Asigurarea şi dezvoltarea resurselor umane în oncologie.
Poziția Asociațiilor de Pacienți și Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer
Reproșuri la adresa ministrului Rafila au continuat din partea asociațiilor de pacienți, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer acuzând-ul de nerespectarea legii și de fapul că pune în pericol viețile pacienților. Aceștia au anunțat că vor acţiona în instanţă Ministerul Sănătății și vor organiza proteste în cazul în care normele nu sunt implementate până la data stabilită, 1 iulie 2023.
De asemenea, inițiatori ai legii, precum deputatul PSD Patriciu Achimaș-Cadariu și senatoarea PNL Nicoleta Paulic au acuzat întârzierea implementării măsurilor, considerând că ministrul dorește să își însușească realizarea Planului. Ca răspuns, cu o zi înainte de termenul limită, Ministrul Rafila a prezentat o parte din normele de aplicare a legii, afirmând că acestea sunt incluse în noul Contract-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate începând cu data de 1 iulie.
Aspecte cuprinse de normele de aplicare a legii
Câteva aspecte la care fac referire normele:
- Registrul naţional al pacienţilor cu cancer,
- accesul mai uşor la examene RMN şi PET-CT,
- anumite testări genetice,
- consiliere psihologică pentru bolnavi şi pentru aparţinători,
- extinderea serviciilor oferite în ambulatoriu,
- introducerea a 23 de molecule noi în schemele de tratament.
Ministrul a anunțat că un ordin privind Registrul național de cancer va fi elaborat în perioada imediat următoare, alături de un proiect de ordonanță care să modifice planul existent. Astfel, la începutul lunii iulie, a fost publicat în consultare publică un proiect de ordonanță a Guvernului de a modificare a legii nr. 293/2023 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, ce conține propuneri de optimizare a Planului, precum:
- modificarea surselor de finanțare pentru derularea programului și a procentului alocat din buget,
- extinderea accesului la diagnostic pentru pacienții oncologici, dezvoltarea terapiei personalizate și a testării genetice la pacienții oncologici și introducerea serviciului de radioterapie stereotactică.
Acțiunile acestea nu au adus însă liniște în rândul pacienților, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer afirmând că documentul ce conține normele nu are valoare juridică și că vor acționa în judecată Ministerul Sănătății pentru nerespectarea legii în cazul în care normele de aplicare pentru Planul Național de Combatere a Cancerului nu vor fi aprobate prin Hotărâre de Guvern.
Concluzie
Dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor de prevenție și control a cancerului, precum și îmbunătățirea accesului la terapii și tratamente inovatoare sunt nevoi arzătoare atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul medical. Rămâne de văzut cum și cât de rapid vor fi ele implementate în Planul Național de Cancer.
Rămâi cu ochii pe blogul nostru și vei fi la curent cu modificările legislative care contează!
