Plafonarea prețurilor la energie și plafonarea prețurilor la gaze au reprezentat cele mai acute aspecte din domeniu în 2022. Astfel, statul român a implementat mai multe măsuri în 2022 pentru sectorul energetic, „în scopul protejării cetățenilor și economiei de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale”.
Protecția consumatorilor vulnerabili care se confruntă cu efectele crizei energetice, a fost printre primele măsuri implementate de Guvern încă din 2021, folosind o schemă de plafonare și compensare, diferenţa dintre preţul pieţei şi cel din plafon fiind suportată de la bugetul de stat.
Ordonanţa de atunci, 118/2021, a fost modificată prin Legea de aprobare a acesteia, 259/2021 şi, începând cu 1 februarie 2022, modificată din nou, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2022, astfel că aproape toţi consumatorii au beneficiat de această plafonare.
Plafonarea prețurilor la energie, în funcție de consum
Inițial, Guvernul s-a angajat să compenseze furnizorii pentru diferența dintre prețul mediu de achiziție al acestora și prețul de plafon plătit de consumatori, însă sistemul a fost criticat din cauza cheltuielilor uriașe pe care le-ar fi implicat.
Prin aceste modificări, România a urmat și deciziile europene de gestionare a consumului de energie, descurajând tendința de creștere nejustificată a prețurilor.
În aprilie, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 27/2022, se majora perioada de plafonare până la 31 martie 2023. De asemenea, plafoanele au fost diferenţiate în funcţie de consum.
Pentru consumatorii casnici: 0,68 lei pe kWh pentru un consum de până la 100 kWh şi 0,8 lei pentru 100-300 kWh, iar, pentru consumatorii noncasnici, 1 leu pe MWh.
La gaze, plafonul a fost stabilit la 0,31 lei pe kWh pentru consumatorii casnici şi 0,37 lei pentru noncasnici.
Un nou plafon de decontare începând cu 1 septembrie 2022
Însă, de la 1 septembrie 2022, legislaţia a fost din nou modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 119/2022, care a introdus un plafon de decontare de 1.300 de lei pentru furnizorii de energie, în condiţiile în care preţurile din piaţa angro erau peste acest nivel.
În replică, furnizorii de energie au arătat că ordonanţa îi obligă să înregistreze pierderi şi au început să refuze clienţii care le cereau oferte, dacă aceştia se încadrau în schema de compensare. Aşa au ajuns foarte multe firme să aibă probleme în găsirea furnizorilor de energie şi gaze.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 119/2022 a fost modificată în Parlament, astfel şi mai multe categorii de consumatori au beneficiat de preţurile cele mai mici. În plus, s-a introdus obligativitatea unor categorii sociale de consumatori să beneficieze de cele mai mici tarife în urma unor declaraţii pe propria răspundere, precum familiile cu trei copii, cele monoparentale sau consumatorii care au echipamente de oxigen.
Introducerea unui mecanism reglementat de achiziție centralizată a energiei
În decembrie 2022, Guvernul a aprobat o nouă ordonanţă, Ordonanţa de Urgenţă nr. 192/2022, care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2023 şi care extinde până la 31 martie 2025 perioada de intervenţie a statului. În plus, şi piaţa angro a devenit semi-reglementată: a fost introdus un mecanism reglementat de achiziţie centralizată a energiei de către OPCOM, operatorul bursei de energie, prin Ordonanța de Urgență nr. 153/2022. Practic, OPCOM cumpără de la producători o cantitate de energie în baza prognozei de consum, la preţul de 450 de lei/MWh şi o vinde furnizorilor de energie care au în portofoliu clienţi finali, distribuitorilor de energie şi Transelectrica tot cu 450 de lei.
Cu toate acestea, experții spun că singura soluție reală de a ajuta consumatorii, ceea ce duce implicit la scăderea prețurilor, este creșterea producției de energie, întrucât pe piață există prea puțină energie în comparație cu ceea ce se consumă și ar trebui găsite noi surse de producție de energie pentru a rezolva problema pe termen lung.Informația este vitală, așa că nu ratați nici modificările legislative din sectorul financiar bancar 2022.
