Autor: Cezar Petrescu, Analist Politici Publice @Issue Monitoring
Așa cum suntem deja obișnuiți, venirea verii și de această dată, instalarea unui nou guvern (preponderent cu aceiași miniștri, unii transferați de la un minister la altul) pare să aducă un nou set de schimbări fiscale care vor afecta economia românească. În acest articol ne vom concentra asupra posibilelor modifiări care au fost recent zvonite în mass-media. Totodată, vom prezenta pe scurt principalele schimbările fiscale incluse în Programul de Guvernare prezentat de noul Cabinet. Știm deja că principala cauză care a dus la acest nou set de măsuri a fost calcularea incorectă a Bugetului de Stat pentru 2023, o problemă pe care am subliniat-o și acum mai bine de 7 luni, când actualul Ministru al Fondurilor Europene și Proiectelor și fost Ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, avea o perspectivă mult prea optimistă cu privire la nivelul de colectare al instituțiilor fiscale.
Care este situația fiscală actuală a României?
Potrivit datelor prezentate de Eurostat, România se numără printre țările UE cu cele mai mari deficite comerciale și fiscale, precum și o creștere accelerată a datoriei publice. Aceste date arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate, precum și faptul că guvernul cheltuiește în prezent mai mulți bani decât reușește să colecteze prin taxe, ceea ce înseamnă că trebuie să se împrumute pentru a acoperi cheltuielile. Cine va plăti acest împrumut pe termen mediu și lung? Desigur, în principal sectorul privat și cetățenii. Amintim că accesul la fondurile europene este o opțiune disponibilă, mai ales dacă ne referim la PNNR, o oportunitate care ar ajuta la reducerea dezechilibrelor interne. Cu toate acestea, rata actuală de absorbție (deși a ajuns la 78% în mai 2023) este în urma țărilor precum Polonia (89%), Republica Cehă (88%) sau chiar Ungaria lui Orban (86%).
Principalele zvonuri despre următorul set de schimbări fiscale includ:
- eliminarea cotelor reduse de TVA;
- eliminarea scutirilor fiscale pentru lucrătorii din agricultură, construcții și sectorul IT – deși în ceea ce privește sectorul IT, Premierul Ciolacu a declarat recent că nu vor fi făcute schimbări;
- creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10%;
- impozitarea proprietății la valoarea de piață;
- reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor;
- eliminarea posibilității deducerii anumitor cheltuieli din cifra de afaceri sau eliminarea plafonului privind contribuția la sănătate (CAS) aplicată în prezent lucrătorilor independenți.
- Principalele măsuri identificate în Planul de Guvernare:
Măsuri de politici fiscale și bugetare din Planul de Guvernare
Dacă ne îndreptăm atenția către Planul de Guvernare prezentat de noul guvern, în capitolul rezervat politicii fiscale și bugetare, găsim măsuri precum:
- simplificarea legislației privind TVA și obligațiile de înregistrare și raportare;
- implementarea unui sistem obligatoriu de facturare electronică pentru a asigura o colectare fiscală mai eficientă și eficace;
- transpunerea prevederilor Inițiativei Globale privind evitarea eroziunii bazei impozabile și transferul de profituri;
- acordarea rambursărilor de TVA și a altor cereri ale companiilor împotriva bugetului numai după compensare, conform prevederilor actuale ale Codului Fiscal, cu obligațiile acelorași agenți economici față de buget;
- creșterea colectării accizelor, TVA-ului și taxelor vamale;
- revizuirea distorsiunilor și lacunelor din legislația fiscală (nu se specifică cum);
- reducerea TVA-ului pentru deșeurile colectate separat;
- asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor și aplicarea graduală a măsurilor specifice de către autoritățile fiscale.
Sistemul de impozitare progresivă nu apare pe lista presupuselor schimbări fiscale
După cum putem observa, din analiza întregului set de zvonuri despre următoarele schimbări fiscale și măsurile identificate în Programul de Guvernare, este destul de clar că declarațiile lui Ciolacu privind implementarea unui sistem de impozitare progresivă nu se regăsesc aici, chiar dacă a declarat și după preluarea funcției că își menține opinia conform căreia marile companii ar trebui să plătească un impozit de cel puțin 1% din cifra de afaceri și că va continua abordarea potrivit căreia, la un moment dat, România va intra în zona de impozitare progresivă.
Cum ne vor afecta aceste schimbări fiscale?
Cel mai probabil, noul set de măsuri fiscale va fi făcut public săptămâna aceasta, după ce partidul de guvernământ a anunțat că o decizie a fost amânată din cauza discuțiilor pe care Guvernul României le poartă în prezent cu Comisia Europeană, unde România trebuie să convingă Bruxelles-ul că măsurile pe care le va adopta vor stabiliza finanțele țării și vor clarifica lucrurile în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar.
Astfel, Comisia nu ar trebui să taie fondurile europene destinate României din Planul Național de Redresare și Reziliență sau din bugetul multianual, chiar dacă țara noastră se află în zona de deficit bugetar excesiv, peste pragul de 4,4% stabilit la nivelul UE. Din punct de vedere legislativ, cel mai probabil vom vedea o Ordonanță de Urgență sau o Ordonanță simplă care va implementa noul set de schimbări fiscale în legea națională, urmată de o supunere la Parlament pentru aprobare după ce acesta își va relua activitatea la 1 septembrie.
