Articol scris de Cezar Petrescu, Senior Public Policy Specialist @Issue Monitoring
România a înregistrat recent o serie de schimbări semnificative, atât la nivel legislativ, cât și economic, care afectează diverse sectoare, de la furnizorii de servicii de criptomonede până la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Aceste dezvoltări se aliniază eforturilor continue ale țării de a moderniza reglementările financiare și de a se adapta la cadrul evolutiv al Uniunii Europene (UE).
Noile reglementări criptomonede: Transpunerea Directivei (UE) 2015/849
Una dintre cele mai importante actualizări este transpunerea Directivei (UE) 2015/849, care vizează prevenirea utilizării sistemelor financiare pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului. Un proiect de ordonanță de urgență, introdus pentru dezbatere publică, își propune să clasifice furnizorii de servicii de active crypto drept instituții financiare. Această clasificare va impune obligații stricte acestor entități, în special în ceea ce privește tranzacțiile transfrontaliere și identificarea riscurilor asociate transferurilor implicând adrese necunoscute de active crypto.
Această schimbare face parte dintr-o strategie mai largă a UE de a întări supravegherea activelor digitale, aducând furnizorii de servicii crypto sub autoritatea Băncii Naționale a României (BNR). Noua legislație extinde autoritatea BNR pentru a include instituțiile crypto, adăugând un nou nivel de control asupra unui sector care, până acum, a funcționat în mare parte în afara reglementărilor financiare tradiționale. Se așteaptă ca proiectul de lege să fie adoptat într-o viitoare ședință a Guvernului, marcând un moment decisiv pentru industria criptomonedelor în România.
Actualizări privind recuperarea bancară: Transpunerea Directivei (UE) 2024/1174
Pe lângă reglementările legate de criptomonede, România înaintează și cu transpunerea Directivei (UE) 2024/1174, care aduce modificări reglementărilor bancare existente ale UE, în special Directiva privind redresarea și rezoluția bancară (BRRD) și Regulamentul privind Mecanismul Unic de Rezoluție (SRM). Această nouă directivă se concentrează pe cerințele minime interne de fonduri proprii și pasive eligibile (MREL) în cadrul grupurilor de rezoluție bancară.
Modificările abordează complexitățile mecanismelor de redresare bancară, un subiect de importanță tot mai mare în contextul incertitudinilor financiare globale. Cu un termen limită de implementare în noiembrie 2024, autoritățile române sunt pregătite să aducă legile bancare în conformitate cu cerințele UE, asigurând un cadru mai solid pentru stabilitatea financiară.
Scheme de ajutor pentru IMM-uri: Noi ordine pentru creșterea afacerilor
Sprijinirea creșterii întreprinderilor mici și mijlocii rămâne o prioritate în politica economică a României. Trei noi ordine emise de Ministerul Economiei introduc actualizări în cadrul schemelor de ajutor de minimis pentru mai multe programe destinate IMM-urilor. Acestea includ:
Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață
Programul de accelerare a dezvoltării IMM-urilor
Programul național multianual de microindustrializare
Aceste modificări, acum în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, vizează simplificarea proceselor de implementare și îmbunătățirea accesibilității acestor programe pentru antreprenorii români. Prin oferirea de ajutoare financiare țintite, guvernul speră să sporească competitivitatea afacerilor locale și să stimuleze creșterea economică generală.
Perspective economice: Politica monetară și tendințele inflației
Peisajul economic din România a înregistrat, de asemenea, schimbări în politica monetară și tendințele inflației. Banca Națională a României a redus recent rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, după o scădere anterioară. Această mișcare, reflectată și în reducerea facilităților de creditare (7,5%) și de depozitare (5,5%), vine ca răspuns la prognozele optimiste ale BNR privind inflația.
Ministrul Economiei, Ștefan Radu Oprea, și-a exprimat optimismul în legătură cu această reducere, subliniind că aceasta va conduce la credite mai accesibile pentru companii. Cu toate acestea, tabloul inflației rămâne complex. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), inflația a crescut la 5,4% în iulie 2024, ușor mai mare decât luna precedentă. Datele Eurostat au arătat că România a avut una dintre cele mai mari rate ale inflației din UE în iulie, la 5,8%, depășind chiar cifrele INS.
Cu toate provocările pe termen scurt, BNR se așteaptă ca inflația să încetinească în următorii ani, cu proiecții de 4,0% până la sfârșitul anului 2024 și 3,4% pentru 2025. Totuși, această traiectorie depinde de diversi factori externi, inclusiv măsuri fiscale și fluctuațiile prețurilor internaționale.
Concluzie
Pe măsură ce România se adaptează la directivele UE în evoluție și implementează noi politici naționale, mediul de afaceri se pregătește pentru schimbări semnificative. De la reglementările crypto care aduc activele digitale sub o supraveghere mai strictă, la ajutoarele financiare pentru IMM-uri și o perspectivă optimistă în privința politicii monetare, aceste modificări reflectă eforturile României de a echilibra modernizarea cu stabilitatea. Liderii de afaceri și investitorii trebuie să rămână informați și agili pe măsură ce aceste schimbări se vor desfășura în lunile următoare.
Urmărește blogul Issue Monitoring și vei fi mereu la curent cu cele mai recente schimbări legislative cu impact asupra industriei tale.
