Articol scris de Eusebiu Stamate, Senior Public Policy Analyst @Issue Monitoring
România a depus ieri, 27 octombrie, primul său proiect de lege axat pe decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire.
Este un pas important, mai ales având în vedere că termenele-limită ale UE privind clima se apropie, iar obiectivele naționale sunt deja depășite.
Legea aduce structură într-un sector care influențează viața de zi cu zi a milioane de oameni. Ea stabilește bazele pentru o planificare mai bună, tehnologii mai curate și responsabilități mai clare la nivel local și național.
De ce acum
Conform versiunii actualizate a Directivei UE privind Eficiența Energetică, toate statele membre trebuie să introducă planificarea locală a încălzirii. România și-a asumat acest angajament prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen în ultimul trimestru din 2023. Acest termen a fost ratat. Proiectul de lege actual vine să acopere acel decalaj.
Ce include propunerea
- Roluri definite pentru autoritățile locale și centrale
- Obligația realizării de planuri de decarbonizare a încălzirii în orașele mari
- Sprijin pentru surse regenerabile precum pompe de căldură, sisteme geotermale și cogenerare de înaltă eficiență
- Criterii de sustenabilitate pentru utilizarea biomasei și măsuri de înlocuire a sistemelor ineficiente
- Introducerea unui nou principiu în Codul Silvic: utilizarea în cascadă a lemnului – adică prioritatea folosirii lemnului pentru produse cu valoare adăugată (mobilă, construcții, industrie), înainte de a fi ars ca biomasă pentru energie. Scopul este reducerea presiunii asupra pădurilor și creșterea eficienței economice a utilizării lemnului în România.
- Introducerea conceptului de prosumer termic în nota de fundamentare – se referă la persoane sau comunități care își produc singure energia pentru încălzire sau răcire și care, în viitor, ar putea livra surplusul în rețelele locale. Deși nu este încă definit în mod clar, semnalează intenția de a extinde ideea de prosumator din electricitate și în sectorul termic.
Ce ar putea îngreuna implementarea
Aproape jumătate dintre gospodăriile din România încă se încălzesc cu lemne, mai ales în zonele rurale. În multe cazuri, nu este vorba despre o alegere, ci despre ce este disponibil și accesibil. Trecerea de la acest sistem va necesita mai mult decât o politică – va fi nevoie de finanțare, sprijin și alternative clare.
Ce vom urmări
- Vor exista suficiente fonduri pentru gospodării să facă tranziția?
- Vor avea autoritățile locale instrumentele și capacitatea necesară pentru a planifica?
- Poate această lege deveni o oportunitate reală de modernizare rurală, și nu doar o măsură de conformare?
Context
Proiectul de lege face parte și din diplomația energetică și climatică a României în cadrul UE. Prin alinierea la Directiva privind Eficiența Energetică și la jaloanele din PNRR, România își întărește poziția în discuțiile europene despre finanțarea energiei curate și tranziția energetică regională.
Aceasta este o oportunitate reală pentru ca România să facă un pas hotărât către un sistem de încălzire mai curat.
Dar succesul va depinde de cât de bine vom reuși să conectăm politicile, finanțările și realitatea de zi cu zi a oamenilor.
