Primul Procuror-șef european
Cel mai nou organism independent al Uniunii Europene, Parchetul European (EPPO) va fi condus de Laura Codruța Kövesi, pentru o perioadă de 7 ani, fără posibilitatea reînnoirii mandatului. Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție a fost numit în funcție prin decizia Conferinței Președinților din Parlamentul European, din 16 octombrie 2019. Anterior acestui moment, Kövesi a primit și confirmarea din partea Consiliului Uniunii Europene. În condițiile în care liderii europeni doresc începerea activității Parchetului European din toamna anului 2020, este lesne de înțeles motivul pentru care procedura de numire a fost urgentată, ajungându-se la o concluzie mult mai repede decât era așteptat. Un ultim pas pentru definitivarea procedurii este publicarea deciziei în Monitorul European, preconizat a avea loc până la sfârșitul săptămânii curente.
Atribuțiile Parchetului European
22 de state membre au decis colaborarea, în vederea combaterii fraudei împotriva Uniunii, instituind premisele a ceea ce azi se numește Parchetul European. În acest sens, procurorul-șef al respectivului organism, în persoana Laurei Codruța Kövesi, se va asigura că ansamblul de cazuri vizând frauda cu fonduri europene sau în materie de TVA, spălarea banilor și corupția va fi investigat, Parchetul având competența de urmărie penală a infracțiunilor menite să atenteze la stabilitatea bugetului UE.
Diferența majoră dintre Parchetul European și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) sau Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust) se reflectă într-o lipsă a dreptului celor două din urmă de a iniția urmăriri penale pe teritoriul statelor membre. Prin urmare, EPPO va trebui să colaboreze atât cu instituțiile europene, precum cele amintite anterior, dar mai ales cu autoritățile naționale competente.
Din punct de vedere organizațional, viitorul procuror-șef european va avea în subordine un colegiu de procurori desemnați de statele care au decis înființarea Parchetului, aceștia din urmă elaborând strategia și regulamentul intern al organismului. Mai mult decât atât, în cadrul Parchetului vor activa atât procurori europeni delegați, cu atribuții referitoare la derularea investigațiilor și a urmăririlor penale, cât și camere permanente, acestea din urmă asigurându-se de buna funcționare și aplicare a acțiunilor EPPO.
Situația politică generată de numirea procurorului-șef european
Date fiind declarațiile diferitelor figuri politice din România, menite să împiedice numirea lui Kövesi la conducerea EPPO, din motive ce țin de preferințe politice sau de cazuri particulare referitoare la implicarea acestora în cazuri de fraudă cu fonduri europene, este de așteptat ca decizia Conferinței Președinților să fie dezaprobată, la nivel național, de diferiți oameni politici. În aceeași măsură, este așteptată și începerea propriu-zisă a activității procurorului-șef european și abordarea acestuia vizavi de fraudele cu fonduri europene desfășurate atât în România, cât și în celelalte state membre.
Ana-Maria Anghel, Issue Monitoring
