Noul Program de Guvernare anunță reforme ambițioase: consolidare bugetară, modernizarea aparatului public și un angajament clar pentru investiții strategice și disciplină fiscală.
Pe hârtie, planul arată curajos: creșterea taxelor pe profit și dividende la 16%, majorarea accizelor, eliminarea scutirilor nejustificate, digitalizarea ANAF și noi reguli pentru veniturile din cripto, social media sau închirieri scurte.
Totodată, guvernul promite o analiză la sânge a programelor finanțate de la buget și prioritizarea investițiilor cu impact real. În paralel, piața muncii este vizată de măsuri pentru creșterea participării și reducerea abuzului de beneficii sociale.
Contextul geopolitic și fiscal pune presiune pe decidenți. În spate rămâne întrebarea: vor reuși instituțiile noastre să implementeze coerent aceste schimbări, cu transparență și rezultate măsurabile?
Poate nu ai timp să treci prin cele 70 și ceva de pagini ale programului de guvernare, de aceea îți lăsăm aici o sinteză a principalelor măsuri din domeniile cheie:
Finanțe publice și fiscalitate
Pentru a crește veniturile statului și a reduce cheltuielile, noul guvern propune măsuri fiscale ferme:
- impozitul pe dividende și profit va urca la 16% (după creșteri treptate din 2022 până acum),
- TVA-ul standard rămâne 19%, însă cota redusă pentru energie și lemne de foc crește de la 5% la 9%,
- iar alte cote reduse revin la 19% (cu excepția alimentelor și medicamentelor).
Accizele vor crește cu 10%, ceea ce va scumpi combustibilul, gazele, electricitatea, tutunul și alcoolul. Se anunță controale mai dure împotriva evaziunii fiscale, impozit suplimentar pe jocuri de noroc și tranzacții bancare conexe, dar și eliminarea treptată a privilegiilor fiscale fără justificare economică clară.
CASS se va aplica pensiilor mari (peste 4000 lei) și tuturor concediilor medicale, prin eliminarea scutirilor.
Câștigurile din criptomonede și investiții bursiere vor fi impozitate, la fel și veniturile din social media și închirierile pe termen scurt (Airbnb, Booking).
Prioritizarea proiectelor de investiții
Guvernul își propune să crească disciplina fiscală și transparența printr-o reformă amplă a programelor finanțate de la buget. Toate programele naționale, schemele de ajutor de stat și proiectele de investiții multi-anuale vor fi evaluate pentru a identifica pe cele ineficiente sau redundante cu alte surse de finanțare (UE, BEI, BERD) și a le suspenda sau restructura.
Se va crea un registru public cu toate programele bugetare, cu obiective, indicatori de performanță, alocări anuale și stadiul implementării. Orice nou program va necesita o analiză de impact economic și social.
Va fi elaborată o strategie națională pentru sustenabilitate fiscal-bugetară 2025–2030, cu obiective clare pentru reducerea deficitului și controlul cheltuielilor rigide. Rolul Consiliului Fiscal va fi consolidat, iar măsurile majore vor fi precedate de consultări publice mai ample. De asemenea, se urmărește valorificarea mai echitabilă a resurselor naturale, prin redevențe corecte și întărirea capacității ANRM de monitorizare și aplicare a regulilor.
Muncă și politici sociale
Piața muncii și dialog social
Guvernul vizează extinderea forței de muncă prin descurajarea șomajului și limitarea creșterii nejustificate a numărului de persoane cu beneficii de invaliditate. Se propune eliminarea excepțiilor de pensionare anticipată și restrângerea beneficiilor sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă, pentru a stimula reintegrarea profesională.
Un alt obiectiv este combaterea muncii la negru prin reglementarea microîntreprinderilor, contractelor de drepturi de autor și muncii nedeclarate, dublată de un cadru de sancționare mai clar, care să protejeze drepturile angajaților, dar să reducă birocrația pentru angajatori.
Printre reformele cheie se numără Planul de Acțiune pentru Negociere Colectivă 2025–2030, transpunerea Directivei UE pentru protecția lucrătorilor pe platforme și măsuri pentru eliminarea discriminării pe piața muncii. Se va actualiza și Legea nr. 467/2006 privind consultarea lucrătorilor și se va crea un cadru unitar pentru drepturile tinerilor prin noua Lege a Tineretului.
Scopul final: o piață a muncii mai flexibilă și corect reglementată, cu abuzuri reduse și reprezentare colectivă mai puternică pentru salariați.
Stimulente pentru angajare și măsuri active pe piața muncii
Agenda de reformă include reorganizarea Autorității Naționale pentru Calificări (ANC) și a comitetelor sectoriale, pentru a respecta standardele OCDE, precum și aplicarea Directivei UE privind salariul minim, cu actualizări anuale din 2026. Va fi introdus și un mecanism de audit participativ al cheltuielilor publice, cu implicarea sindicatelor, angajatorilor și societății civile, pentru transparență și responsabilitate.
În paralel, se vor acorda stimulente financiare pentru creșterea participării pe piața muncii, mai ales pentru tineri, părinți și românii întorși din străinătate:
- prime de angajare,
- subvenții pentru ucenicie și
- bonusuri de relocare și stabilitate.
Programele FORMACTIV și START! oferă sprijin de 2.250 lei/lună pentru ucenicie, iar angajatorii care recrutează tineri sau părinți cu minimum trei copii vor primi subvenții lunare. Scopul este reducerea șomajului și sprijinirea grupurilor vulnerabile, mai ales în regiunile slab dezvoltate.
Reforma pensiilor speciale
Reforma pensiilor speciale a fost amânată în repetate rânduri, deși este o condiție esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar lipsa aplicării blochează accesul la fonduri europene.
Programul actual propune măsuri generale:
- creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani,
- introducerea unei legislații salariale noi pentru a evita litigii și erori,
- plafonarea pensiilor necontributive și
- reclasificarea personalului instituțional în funcție de vârsta de pensionare.
Până în decembrie 2025, cadrul legal va fi modificat pentru a interzice plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare și pentru a bloca cumulul pensiei cu salariul de la stat. Scopul este corectitudinea și sustenabilitatea sistemului, reducerea inechităților și redobândirea încrederii publice, precum și deblocarea fondurilor europene.
Trasformare digitală și TIC
E-guvernanță
Guvernul României (2025–2028) a declarat digitalizarea prioritate națională. O măsură principală este crearea unei platforme digitale unificate pentru toate serviciile publice, pentru a simplifica birocrația și a reduce termenele administrative de la luni la zile.
Se prevede:
- automatizarea proceselor cu RPA și AI,
- un ghișeu digital universal prin Poșta Română și
- obligativitatea ca toate serviciile publice să fie online până în 2026.
Instituțiile vor fi evaluate public în funcție de performanța digitală, iar finanțarea va depinde de aceste scoruri. Vor exista programe de formare, campanii de alfabetizare digitală și micro-certificări pentru funcționari și angajați din privat. Se pune accent pe interfețe multilingve, date deschise și reutilizarea componentelor software pentru a evita costurile inutile.
Dacă se aplică eficient, aceste măsuri pot reduce ineficiența administrației, îmbunătăți relația stat-cetățean și crește transparența fiscală, inclusiv în zonele rurale.
Inteligență artificială, securitate cibernetică și standarde digitale UE
Guvernul vrea să alinieze România la standardele digitale europene și să o transforme într-un lider regional în AI și securitate cibernetică. Un proiect major este construirea unei „Giga AI Factory” alimentată cu energie nucleară, alături de investiții în tehnologii de vârf, cum ar fi Digital Twin, materiale inteligente și robotică pentru întreținerea infrastructurii.
Cloud-ul Guvernamental va găzdui date sensibile, urmând ca toate autoritățile centrale și locale să migreze complet. În energie, securitatea cibernetică se va consolida prin centre dedicate de răspuns la incidente (CRISCE) și echipe SOC/CSIRT în companii naționale, plus implementarea de contoare inteligente.
Aceste măsuri pot transforma România într-un hub digital competitiv în Europa Centrală și de Est, cu servicii publice mai rezistente și conforme cu viitoarele standarde UE.
Sănătate
Asistență medicală primară, prevenție și acces
Programul de guvernare în domeniul sănătății urmărește:
- dezvoltarea asistenței medicale primare și comunitare,
- modernizarea spitalelor și a medicinei de urgență,
- o politică nouă pentru medicamente, dar și
- programe de prevenție și infrastructură sanitară.
Pentru a îmbunătăți accesul la servicii, se vor moderniza centrele medicale comunitare integrate din zonele rurale și orașele mici, incluzând telemedicina, stomatologia și farmaciile comunitare. Aceste măsuri vor fi susținute de dezvoltarea infrastructurii digitale de sănătate, prin implementarea Strategiei Naționale de Digitalizare și e-Sănătate și a planurilor de acțiune regionale.
Medicamente și eficiența costurilor
Noul Minister va schimba modul de evaluare și prioritizare a includerii medicamentelor în lista de compensare, prin evaluări tehnologice și o politică de prețuri actualizată, simplificând procedurile și reducând timpul până când un medicament ajunge la pacient cu rambursare totală sau parțială.
Pentru eficientizarea cheltuielilor din bugetele de sănătate și asigurări, programul prevede descurajarea concediilor medicale fictive și eliminarea scutirilor pentru acestea, dar și extinderea bazei de contribuabili cu 20%.
Se propune:
- reducerea numărului de centre de permanență în orașe,
- plata medicilor pe bază de performanță,
- optimizarea sporurilor personalului din spitale și
- scăderea cu 20% a paturilor de spitalizare continuă până în 2030, cu accent pe dezvoltarea serviciilor ambulatorii și a programelor de screening și prevenție.
Dezvoltarea infrastructurii și a industriei
Un obiectiv important este stimularea industriei farmaceutice prin programe care să încurajeze investițiile, producția de materii prime și medicamente esențiale, reducând astfel dependența României de importuri și crescând competitivitatea economică.
Totodată, programul vizează modernizarea infrastructurii spitalicești, finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență și extinderea rețelei de spitale regionale în Iași, Cluj-Napoca și Craiova. Potrivit fostului ministru Alexandru Rafila, construcțiile la 13 spitale noi finanțate prin PNRR sunt în derulare, cu un stadiu de execuție între 15% și 90%, Craiova având cel mai avansat proiect regional.
Energie
Diversificarea mixului energetic și modernizarea rețelelor
Guvernul României își propune să diversifice semnificativ mixul energetic și să modernizeze infrastructura de transport al energiei. Printre priorități se numără:
- reabilitarea Unității 1 de la Cernavodă,
- construcția Unităților 3 și 4 și dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), cu accent pe crearea unui lanț de aprovizionare intern.
România vrea să devină hub european pentru producția de tritiu, în parteneriat cu Coreea de Sud.
Până în 2027 se planifică adăugarea a peste 5.000 MW de energie eoliană și solară și 3.000 MWh capacitate de stocare, plus parcuri solare pe terenuri miniere dezafectate. Gazul natural rămâne o resursă de tranziție, cu proiecte majore precum Neptun Deep și Caragele. Se finalizează proiectele hidro întârziate și se construiesc noi instalații de stocare prin pompare.
Se investește în fabrici de baterii, mineritul de litiu și neodim și tehnologii avansate (CCS, hidrogen din cărbune, centrale hibride). Rețelele vor fi extinse și conectate strategic cu Moldova și piețele regionale. Această strategie întărește securitatea energetică, susține decarbonizarea și poziționează România ca un jucător-cheie în regiune.
Piață liberalizată cu protecții pentru consumatori
Guvernul vrea să păstreze sectorul energetic liberalizat, dar cu măsuri clare de protecție pentru consumatori. Se va îmbunătăți transparența tarifelor prin modele de preț clare și instrumente digitale care explică formarea prețurilor. Se vor introduce tarife binomiale pentru distribuție și un mecanism centralizat pentru achiziția pierderilor din sistem, pentru a reduce prețul final la energie.
După expirarea plafonării prețurilor în 2025–2026, vor fi redefinite măsurile pentru gospodăriile vulnerabile și se va crea un registru național al acestora. Autoritățile locale cu capacități solare vor putea redistribui surplusul de energie către cei nevoiași. Companiile de energie vor fi obligate să ofere servicii mai bune, facturare transparentă și soluționarea rapidă a reclamațiilor. ANRE va trece printr-o transformare digitală și va avea mai multă supraveghere, inclusiv pentru operațiunile offshore.
Aceste reforme urmăresc un echilibru între eficiență, corectitudine și accesibilitate, consolidând încrederea investitorilor și accelerând tranziția spre energie curată.
Reforma administrației publice
Reforma administrației publice urmărește:
- reducerea costurilor și creșterea performanței instituțiilor prin restructurare, digitalizare și profesionalizare.
- se propune reducerea cu 20% a personalului din administrația centrală și plafonarea cheltuielilor salariale la nivelul din 2024.
- funcția de viceprimar va fi eliminată în localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori, iar
- salariile în sectorul public vor fi bazate pe performanță, eliminând sporurile și primele nejustificate.
- filialele regionale ale ministerelor vor fi revizuite pentru a evita suprapunerile și risipa de resurse.
Un departament digital sub coordonarea prim-ministrului va standardiza bazele de date și va implementa instrumente digitale unificate. Se va crea o platformă pentru automatizarea răspunsurilor la solicitări și petiții repetitive. Agenția Națională de Cadastru va deveni hub GIS pentru gestionarea investițiilor în infrastructură. Resursele umane și IT vor fi redistribuite pentru a sprijini primăriile mici. Reforma vizează o administrație mai suplă, eficientă și orientată spre rezultate, cu decizii rapide și investiții publice planificate pe bază de date reale.
Cadrul legal pentru reforme structurale
Pentru a susține schimbarea instituțională, guvernul va adopta cadre legale cheie, cum ar fi Codul de Procedură Administrativă, Codul Finanțelor Publice Locale și Codul de Amenajare a Teritoriului, Urbanism și Construcții (prevăzute pentru adoptare din 2025). Aceste legi vor aduce proceduri simplificate, termene clare și digitalizare accelerată.
- Codul Administrativ va fi revizuit după șase ani pentru a reflecta evoluția instituțiilor.
- Se vor stabili plafoane maxime de personal, salariile vor fi legate de performanță, iar contractele colective cu beneficii exagerate vor fi renegociate.
Integritatea și transparența vor fi consolidate prin alinierea declarațiilor de avere și interese la deciziile Curții Constituționale. Se va adopta un nou Statut al Funcționarului Public, formarea profesională va fi restructurată, iar indemnizațiile nejustificate pentru consilii consultative vor fi eliminate. Inventarierea proprietății publice va fi descentralizată la nivelul prefecturilor. Întreprinderile publice care înregistrează pierderi trei ani la rând vor fi lichidate sau restructurate, iar primele de pensionare vor fi eliminate. Acest cadru legal modern va crește coerența și responsabilitatea instituțiilor publice.
Concluzie
De la energie și sănătate, până la reforme structurale și protecția consumatorilor, planul pune pe masă schimbări care pot consolida stabilitatea economică și pot întări încrederea în instituțiile publice.
Pentru profesioniștii din Public Affairs și mediul de afaceri, aceste reforme sunt mai mult decât simple promisiuni — sunt puncte de monitorizare critică, cu impact direct asupra bugetelor, planificării și strategiei organizaționale.
📌 Rămâne de văzut cât de rapid și coerent vor fi implementate. Dacă nu vrei să-ți scape nimic, solicită un demo pe Issue Monitoring, platforma ta de monitorizare legislativă.
