Romania s-a angajat prin PNRR să reglementeze registrul de transparență (RUTI) și să adopte norme privind interacțiunea membrilor Guvernului cu lobbyiștii
Reglementarea activității de lobby este un subiect din ce în ce mai prezent pe agendele instituțiilor și țărilor din Uniunea Europeană. Prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și România s-a obligat să adopte măsuri de transparentizare a activității de lobby și de modificare a legii dialogului social.
Alte modificări aflate în dezbaterea Parlamentului vizează modificarea reglementării privind transparența decizională sau accesul la informațiile de interes public. De asemenea, încă din 2019 există în dezbaterea Camerei Deputaților Proiectul de Lege privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor, inspirat din modelul Austriac și regăsit de asemenea în modelul adoptat recent în Germania.
În 2021 a fost adoptat la nivelul tuturor celor trei instituții europene cu rol legislativ Acordul privind registrul de transparență, semnatarii validând rațiunea că deciziile de alocări financiare trebuie luate în condiții de maximă transparență. Tot anul trecut, Germania, pe fondul unor scandaluri privind contractele cu măști anti COVID, introduce prin lege obligativitatea registrului de transparență devenind a opta țară din Uniunea Europeană cu o astfel de reglementare, alături de țări precum Austria, Franța sau Marea Britanie.
Abonează-te GRATIS pentru a primi alerte despre inițiativele legislative privind reglementarea de lobby și transparență
Pentru a fi informat în timp real despre toate modificările legislative relevante pentru activitatea profesioniștilor care activează în domeniul de advocacy sau politici publice poți să te abonezi la serviciul de alertare Issue Monitoring.
Componenta 14 din PNRR este intitulată Bună Guvernare și cuprinde o serie de 9 măsuri de reglementare și 5 investiții de finanțare având ca obiectiv îmbunătățirea guvernanței în condițiile unui sistem de luare a deciziei previzibil, fundamentat și participativ. Printre acestea se regăsesc și măsuri de reglementare a activității de lobby.
Deși în această componentă din PNRR se regăsesc și teme precum independența justiției, achiziții publice sau salarizarea funcționarilor publici, o serie de teme se referă la îmbunătățirea capacității administrației publice de elaborare a politicilor publice și de luare a deciziilor. Aceste aspecte sunt foarte importante din perspectiva interacțiunii diverșilor stakeholderi (companii, asociații profesionale, ONGuri sau cetățeni) cu instituțiile care inițiază proiecte de acte normative.
În România, din cele 4286 acte normative adoptate în anul 2021, peste 90% sunt adoptate sau inițiate de către autoritățile centrale în timp ce Parlamentul are un rol de reglementare într-o proporție foarte mică. În anul 2021, Parlamentul a adoptat 326 de legi în timp ce Guvernul a adoptat 19 Ordonanțe de Guvern, 146 Ordonanțe de Urgență și 1285 Hotărâri de Guvern iar ministerele și autoritățile de reglementare au emis 2510 ordine de implementare a legislației principale.
Principalele reforme din PNRR relevante pentru participanții în procesul de elaborare a politicilor publice constau în operaționalizarea Registrului unic de transparență a intereselor (RUTI) ca instrument unic de evidență a întâlnirilor dintre reprezentanți ai Guvernului și diferiți stakeholderi și adoptarea unor norme privind modul în care membrii Guvernului interacționează cu lobbyiștii și cu alte părți terțe care încearcă să influențeze procesul legislativ.
Din punct de vedere al inițiativelor de finanțare, PNRR prevede finanțarea a 50 de structuri parteneriale între administrația publică locală și societatea civilă (20 mil. Euro) și a minim 15 inițiative ale rețelelor și coalițiilor organizațiilor din societatea civilă de implicare în procesele de elaborare a politicilor publice sociale (13 mil. Euro).
Extras măsuri Componenta 14 – Bună Guvernare din PNRR
Am extras o listă mai detaliată din PNRR cu măsuri de reglementare care vor fi promovate ca parte a implementării reformelor relevante pentru procesul de elaborare a politicilor publice. Varianta detaliată a PNRR și a Componentei 14 Bună Guvernare este disponibilă pe siteul MIPE.
- Adoptarea și intrarea în vigoare a metodologiilor și procedurilor pentru îmbunătățirea raționamentului politicilor publice și a planificării și simplificării administrative (până la 31 martie 2022).
- Crearea și operaționalizarea unui nou sistem de management al strategiile și planurilor strategice elaborate la nivelul fiecărui minister și încărcarea acestora în platforma de monitorizare a Planurilor Strategice Instituționale (PSI), care va fi extinsă la toate ministerele (până la 30 iunie 2023)
- Adoptarea și intrarea în vigoare a unui act legislativ de operaționalizare a unei structuri care să asigure implementarea unui mecanism eficace de control al calității în materie de reglementare, până la 31 martie 2022
- Actualizarea cadrului legal și extinderea platformei IT pentru a creștere cu 20% a numărului de proiecte de acte legislative care fac obiectul consultării publice și al implicării părților interesate la nivel central.
- Adoptarea și intrarea în vigoare a liniilor directoare pentru utilizarea și aplicarea corespunzătoare a Registrului unic de transparență a intereselor (RUTI) care vizează implementarea corectă a registrului public.
- Adoptarea și intrarea în vigoare a metodologiei de utilizare a ordonanțelor de urgență, care va specifica circumstanțele în care aceste ordonanțe pot fi utilizate și modul în care va fi evaluat impactul acestora (ex post, ex ante), precum și procedurile asociate pentru elaborarea și aprobarea acestora.
- Adoptarea și intrarea în vigoare a modificărilor legislative aduse Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă pentru a asigura publicarea textului integral al legilor după ce le-au fost aduse modificări, ceea ce în prezent nu se face în mod sistematic.
- aprobarea unei noi legi a dialogului social
- adoptarea unor norme privind modul în care membrii Guvernului interacționează cu lobbyiștii și cu alte părți terțe care încearcă să influențeze procesul legislativ.
