Autor: Emilian Aignătoaei – Analist politici publice
Anul 2022 a adus câteva modificări semnificative pe plan legislativ în ceea ce privește piața muncii din România.
Modificarea Codului Muncii prin Legea 283/2022
În primul rând, cea mai importantă modificare a Codului muncii a fost adusă prin Legea nr. 283/2022 publicată în Monitorul Oficial pe 19 octombrie 2022. Principalele modificări vizează:
✔️ punerea la dispoziţia salariaţilor a unui pachet de informaţii actualizate şi extinse,
dreptul la o mai mare previzibilitate a muncii pentru cei care lucrează în cea mai mare parte cu un program variabil,
✔️ posibilitatea de a cere trecerea la o formă de muncă mai stabilă,
✔️ introducerea contractului individual de muncă cu fracţiune de normă şi program imprevizibil,
✔️ introducerea dreptului la concediul de îngrijitor,
✔️ acordarea concediului paternal cu o durată de minim 10 zile,
✔️ introducerea posibilităţii absentării de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident.
Legea 367/2022 privind Dialogul Social, publicată după 4 ani de dezbateri în Parlament
Totodată, pe 22 decembrie a fost publicată în Monitorul Oficial și Legea nr. 367/2022 a Dialogului Social după mai bine de 4 ani de dezbateri în Parlament.
Vechea Lege nr. 62/2011 a Dialogului Social a fost abrogată, având în vedere multitudinea de modificări care au fost aduse. În prevederile noii legi s-a introdus posibilitatea ca în cadrul companiilor cu minim 10 angajați la care nu există sindicat, interesele angajaților să fie promovate şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi şi mandataţi special în acest scop.
Reprezentanții angajaţilor sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților, iar angajatorilor le este interzis să intervină în alegerea acestora, cel puţin atunci când nu există o cerere specifică din partea angajaţilor.
Totodată, în această lege se prevede posibilitatea stabilirii contractului colectiv de muncă, precum și o serie de elemente contractuale ce ar putea fi prevăzute în contractul colectiv de muncă, respectiv stabilirea coeficienţilor minimi de ierarhizare pe categorii de angajaţi, măsuri pentru consilierea şi evaluarea profesională a angajaţilor, măsuri privind armonizarea vieţii de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru şi timpul de odihnă, reglementări privind condiţiile de muncă şi privind securitatea/sănătatea în muncă a angajaţilor şi modalităţile de informare şi consultare a angajaţilor.
Mai mult, în societăţile unde nu sunt constituite organizaţii sindicale, angajatorul are obligaţia ca, cel puţin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale şi colective ale angajaţilor/lucrătorilor, la cererea federaţiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al unităţii respective. Legea nr. 367/2022 a intrat în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, astfel că este important pentru angajatori, cât şi, deopotrivă, pentru angajaţi, să fie familiarizaţi cu noile prevederi legislative cât mai rapid.
Schimbarea salariului minim brut pe țară garantat în plată
Tot în decembrie a fost publicată și Hotărârea Guvernului nr. 1147/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Astfel, de la 1 ianuarie 2023, nivelul acestuia este de 3.000 lei lunar, faţă de 2.550 lei în 2022. Tariful orar este de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.
De altfel, conform Ordonanței de Guvern nr. 16/2022 aprobată prin Legea nr. 370/2022, salariile brute cuprinse între 3000 si 4000 lei vor beneficia de scutire de impozit pentru o sumă de 200 lei. Ambele acte normative urmează a fi publicate în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2023.
Se schimbă legea privind concediul de creștere a copilului!
De asemenea, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 164/2022 aflată în prezent în dezbatere la Senat prin care se schimbă legea privind concediul de creștere a copilului. Astfel, modificările aduse vizează, în mare, următoarele aspecte:
- extinderea perioadei netransferabile de concediu în cazul celuilalt părinte care nu a solicitat inițial dreptul, de la cel puțin o lună, cum e acum, la cel puțin două luni din perioada totală a concediului;
- obligația de a anunța angajatorul cu minimum 10 de zile înainte, printr-o cerere specială, cu privire la perioada preconizată de concediu de creștere; astfel că perioada de acordare se stabilește de comun acord cu angajatul, pe baza cererii depuse de acesta;
- nouă perioadă asimilată activității pentru a îndeplini condiția celor minimum 12 luni din ultimii doi ani dinaintea nașterii copilului – concediul de acomodare;
- cel care se întoarce la muncă și solicită stimulentul de inserție va avea dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă în condiții de muncă ce nu îi sunt mai puțin favorabile decât cele avute înainte de a intra în CCC și are parte de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi efectuat concediul;
- plata indemnizației de creștere a copilului nu se suspendă în cazul în care persoana realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu, al căror nivel net nu depășește de opt ori cuantumul minim al indemnizației.
Conturi bancare fără comisioane pentru anumiți angajați
În luna decembrie Senatul a adoptat o propunere legislativă prin care cetățenii angajați sau cei care beneficiază de ajutoare sociale vor putea să își deschidă în mod gratuit un cont bancar, fără niciun tip de comision, în care vor primi plăţile de natură salarială sau beneficiile sociale.
Instituţiile de credit nu pot refuza o cerere privind deschiderea unui cont de plăţi cu servicii de bază, decât în cazul în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispoziţiilor privind prevenirea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului.
Alte propuneri legislative din domeniul muncii
În 2022 au fost activi și parlamentarii de opoziție care au depus o serie de inițiative menite să ajute angajații din România. Astfel, o idee mai veche a parlamentarilor USR de a elimina impozitarea pentru salariul minim s-a concretizat printr-o propunere legislativă a acestora, respinsă de Senat în primă fază și aflată în dezbatere la Camera Deputaților care este for decizional.
Concret, conform acestei propuneri, toți salariații ar putea deduce din salariul brut cuantumul echivalent cu salariul minim, iar contribuțiile și impozitul pe venit s-ar aplica doar pe sumă rămasă. Implementarea acestei măsuri s-ar face etapizat începând cu anul 2023 pentru o cotă de 25% din salariul minim brut garantat, iar începând cu 2026 deducerea s-ar face pentru 100% din salariul de baza minim brut garantat.
Totodată, USR a depus la Senat în luna decembrie o propunere legislativă pentru eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă cu timp parțial. Concret, actul normativ propune eliminarea prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 prin care contractele cu timp de muncă parțial sunt impozitate la nivelul unui contract cu normă întreagă, peste 100.000 de contracte part-time fiind reziliate în ultimele 5 luni ale anului trecut conform notei explicative din document.
Totodată, USR a mai depus în anul anterior 2 propuneri legislative menite a scuti tinerii pănâ în 26 de ani care studiază și lucrează de taxele și contribuțiile aplicate veniturilor salariale. Astfel, o primă inițiativă legislativă propune exonerarea tinerilor ce nu depăşesc vârsta de 26 de ani, ce se află în continuarea studiilor, de la obligaţia de plată a impozitului, a contribuţiilor sociale de sănătate obligatorii şi prin reducerea cotei de contribuţii sociale obligatorii, prevăzute de Codul Fiscal.
Cea de-a doua propunere legislativă a USR stabilește ca tinerii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenţii, studenţii-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4-6 ore convenţionale didactice pe săptămână, persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti, precum și tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului să plătească contribuţie doar pentru veniturile rezultate din diferenţa dintre veniturile lunare brute realizate şi valoarea salariului de bază minim brut pe ţară.
Informația este vitală, așa că nu ratați nici modificările legislative din sectorul financiar bancar 2022.
