Pachetul II de măsuri fiscale: salvarea bugetului sau încă o povară pentru mediul de afaceri?

Banner cu un om de afaceri afectat de taxele care ii apasa pe umeri

Articol scris de Cezar Petrescu, Senior Public Policy @Issue Monitoring

Luna august a adus în dezbatere publică al doilea pachet de măsuri fiscale, un set de schimbări majore într-un context fiscal-bugetar delicat pentru România. Inflația galopantă și taxele tot mai împovărătoare pentru mediul de business și cetățenii de rând ridică întrebarea: va reuși Guvernul, prin acest nou pachet, să readucă echilibrul și predictibilitatea în finanțele țării?

Vă invit să analizăm pe scurt care sunt principalele modificări pe care Guvernul le în calcul în cel de-al doilea pachet fiscal pregătit pentru vara aceasta. Menționăm că măsurile descrise aici sunt cele care se regăsesc în proiectul de lege publicat de Ministerul Finanțelor săptămâna trecută și că acestea pot suferi modificări.

I. Măsuri care impactează IMM-urile


• Toți comercianții vor fi obligați să accepte plata electronică, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an
. Astfel, se elimină pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta plățile electronice. Măsură care poate fi implementate în orașele mari, inclusiv în piețe agro-alimentare, dar care aproape imposibil de implementat în zonele rurale ale țării sau în orașele mici. Rămâne de văzut dacă anul viitor vom face online banking cu bătrâna care vinde pătrunjel la piață.
Creșterea capitalul social al SRL-urilor la minimum 8000 lei, de la 200 lei, cât este în prezent. Practic, pentru ați deschide un SRL ai avea nevoie de minim 8000 lei, despre care guvernanții spun că ar genera o responsabilizare a celor care intenționează să aibă o afacere sau a celor care deja au. Termenul de majorare al capitalului social pentru SRL-urile deja înființate este de doi ani.
Toate persoanele juridice ar fi obligate să aibă deschis un cont bancar. Această măsură, în strânsă legătură cu obligația plăților electronice de către toți comercianții și dorește să reducă evaziunea fiscală, mult mai ușor de realizat prin bani cash. Totuși, prin această măsură, persoanele juridice vor fi obligate să plătească taxe de administrare a conturilor către băncile unde îți deschid cont, băncile fiind un beneficiar direct.
Majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 90 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026. Pactic, dacă obții venituri mai mari de 60 de salarii minime brute va trebui să plătești mai mult la asigurări de sănătate, maxim până la 90 de salarii minime pe economie, prag de la care, în cazul în care profitul este mai mare, taxa plătitiă pentru sănătate este aceeași ca la 90 se salarii minime brute. Guvernul are nevoie de bani la Sănătate, o măsură bună, în special dacă aceste noi fonduri vor aduce îmbunătățirea sistemului medical din România.
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, luat în calcul, să fie cel în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului.

Modificarea Legii nr. 31/1990 privind societățile, cu scopul de a reduce fenomenul de decapitalizare a societăților din România:

• Dacă o societate are activul net < 50% din capitalul social subscris, ea nu mai poate distribui dividende din profitul curent.
Societatea nu va fi dizolvată dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de dizolvare, capitalul social nu este adus la valoarea minimului legal.

În cazul în care SRL-ul nu şi-a completat capitalul social în termenul prevăzute, la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiul Național al Registrului Comerțului, tribunalul va pronunța dizolvarea societății.
• Dacă o firmă are o vechime în inactivitate mai mare de 3 ani, în situația în care aceștia nu se reactivează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului proiect de lege, ANAF are obligaţia de a:

  • solicita deschiderea procedurii insolvenței;de a solicită lichidarea/dizolvarea/radierea în cazul contribuabililor/plătitorilor cărora (1) nu le sunt aplicabile prevederile legislaţiei privind insolvenţa, dacă aceștia (2) nu figurează cu obligaţiile fiscale restante precum şi (3) alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii sau (4) nu au fost formulate sesizări penale.

• Dacă o firmă are o vechime în inactivitate mai mică de 3 ani, în situația în care aceștia nu se reactivează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului proiect de lege, ANAF are obligaţia de a solicita lichidarea/dizolvarea/radierea dacă:

  • nu figurează cu obligaţiile fiscale restante precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executării;
  • nu au fost formulate sesizări penale.

ANAF are obligația de a solicita deschiderea procedurii insolvenței/lichidării/dizolvării/radierii în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului proiect de lege, pentru contribuabilii/plătitorii declarați inactivi la care nu au fost formulate sesizări penale, dacă aceștia nu se reactivează, în situația în care:

  • s-a împlinit termenul de 3 ani de la data inactivării la data intrării în vigoare a prezentului proiect de lege, figurează cu obligaţiile fiscale restante precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii
  • nu s-a împlinit termenul de 3 ani de la data inactivării la data intrării în vigoare a prezentului proiect de lege și figurează cu obligaţiile fiscale restante precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executării.

Modificarea regimului fiscal pentru persoanele cu venituri din platforme precum Airbnb și Booking. Venitul net va reprezenta venitul brut minus 30% cheltuieli forfetare (standard, nu contează cheltuielile reale, chiar dacă acestea au fost mai mari sau mai mici). Impozitul datorat la stat va fi 10% din venitul net, calculat formulei de mai sus. Mai mult, persoanele fizice care închiriază între 1 și 7 camere în regim turistic vor fi obligate să utilizeze aparate de marcat electronice și să emită bonuri fiscale.

II. Măsuri care impactează corporațiile

  • Abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru stabilirea impozitului pe profit datorat, începând cu anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026.
  • Ca o contraponedere, se propune calificarea cheltuielilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielilor de management, consultanță, cheltuielilor cu dobânzile, efectuate cu entități afiliate ca fiind nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal, dacă ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor de această natură este mai mare de 3%. Se știe că multinaționalele folosesc măsuri de optimizare fiscale, practic profită de „găurile” din legislație pentru a evita plata taxelor, în mod legal. Aceste cheltuieli prezentate mai sus reprezintă principalele metode prin care corporațiile evită plata taxelor, fiind până la acest moment cosniderate cheltuieli deductibile. Totuși, o astfel de abordarea poate încuraja companiile să caute alte metode de optimizare fiscală pe viitor.

III. Măsuri care afectează consumatorii


Coletele mai ieftine de €150 venite din afara UE vor fi taxate cu RON 25. Această măsură este îndreptată împotriva produselor ieftine chinezești comandate de consumatorii români, unde cele mai multe comenzi se situează sub această sumă. Este această măsură una bună? Nu neapărat, pentru că poate încuraja consumatorii să comande chiar și mai multe produse pentru a trece de pragul de €150 sau, pur și simplu, taxa de 25 lei per pachet să fie prea mică și să mențină în continuare produsele comandate din China la un nivel mai ieftin decât cel al acelorași produse comandate din Europa, care au foarte mari șanse să fi fost produse tot în China. Astfel, această măsură o considerăm lipsită de un impact real asupra economiei și asupra dorinței statului de a atrage cât mai mulţi bani la bugetul de stat.

Concluzie

Al doilea pachet de măsuri fiscale aduce modificări esențiale pentru IMM-uri, corporații și consumatori. În timp ce unele prevederi pot responsabiliza mediul de afaceri și crește veniturile la buget, altele amplifică povara financiară într-o perioadă deja dificilă pentru economie. Într-un astfel de context, accesul rapid la informații corecte și relevante este esențial pentru a putea reacționa din timp la schimbările legislative.

👉 Dacă vrei să fii printre primii care află noutățile din al doilea pachet de măsuri fiscale și din alte modificări legislative cu impact asupra afacerii tale, solicită un demo personalizat.