Într-o perioadă de incertitudine economică, cu un deficit bugetar care se apropie de 8% și riscul iminent al unor măsuri fiscale nepopulare după alegeri, companiile se confruntă cu o impredictibilitate juridică și fiscală semnificativă. Acest articol explorează principalele reglementări fiscale ale lunii septembrie și perspectivele pentru luna următoare.
Amnistie fiscală și stimulente pentru contribuabilii conformi
Luna aceasta, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență controversată, menită să abordeze deficitul bugetar prin introducerea unui mix de măsuri fiscale, inclusiv o amnistie fiscală pentru obligațiile restante și un mecanism de recompensare pentru contribuabilii conformi. Ordonanța anulează dobânzile, penalitățile și alte accesorii aferente obligațiilor fiscale restante la data de 31 august 2024, oferind, totodată, bonusuri celor care și-au îndeplinit la timp obligațiile fiscale. De asemenea, aceasta include prevederi pentru contribuabilii persoane fizice și are ca scop eficientizarea cheltuielilor bugetare și îmbunătățirea gestionării fondurilor publice.
Noi credite fiscale pentru cercetare și dezvoltare
Guvernul a introdus o nouă ordonanță care oferă credite fiscale pentru companiile implicate în activități de cercetare și dezvoltare, care sunt supuse impozitului minim pe cifra de afaceri. Prevederea permite companiilor să deducă 16% din 50% din cheltuielile eligibile pentru cercetare și dezvoltare din impozitul minim pe cifra de afaceri. Deoarece rezultatele fiscale pentru anul 2024 nu sunt încă finalizate, acest beneficiu se va aplica la calculul impozitului pe profit pentru 2024 și pentru orice an fiscal modificat începând cu 2024. Deși, teoretic, această măsură încurajează companiile inovatoare, criteriile complexe de eligibilitate și cerințele administrative rămân o provocare.
Analiza Consiliului Fiscal asupra rectificării bugetare
Revizuirea bugetului pe 2024 de către Consiliul Fiscal proiectează un deficit de 8% din PIB, în creștere față de ținta inițială de 5%. România se confruntă cu „deficite gemene”, având dezechilibre comerciale și de cont curent puternic finanțate prin împrumuturi externe, ceea ce generează riscuri valutare. Pentru a reduce deficitul, Consiliul solicită reforme fiscale, o colectare mai eficientă a TVA, lărgirea bazei de impozitare și combaterea evaziunii fiscale. În plus, absorbția slabă a fondurilor UE și întârzierile în plățile din Planul de Redresare evidențiază slăbiciuni instituționale.
Raportul semestrial al Ministerului Finanțelor
Raportul semestrial al Ministerului Finanțelor evidențiază principalele politici fiscale și priorități pentru 2024 în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, concentrându-se pe proiecte de digitalizare precum sistemul SFERA și o nouă platformă Big Data. SFERA va centraliza datele din cele 252 de baze de date ale ANAF, oferind informații în timp real despre entitățile juridice. Împreună cu proiecte precum e-Factura și SAF-T, platforma Big Data va sprijini crearea unui registru fiscal unificat de risc, permițând ANAF să efectueze analize standardizate de risc în toate unitățile de control fiscal.
Împotriva impozitării progresive
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și-a reafirmat sprijinul pentru cota unică, argumentând că un sistem de impozitare cu o singură rată susține cel mai bine dezvoltarea economică a României. El a subliniat că digitalizarea autorităților fiscale, îmbunătățirea colectării TVA și restructurarea cheltuielilor publice sunt priorități pentru a evita presiunea fiscală excesivă asupra companiilor. Planul de reducere a deficitului bugetar va fi trimis Comisiei Europene până la data de 15 octombrie. Ministrul Adrian Câciu a susținut această poziție, menționând că s-a convenit asupra unei reduceri treptate a deficitului pe parcursul a șapte ani, pentru a evita măsuri economice dure.
Inflația scade la 5,1% în august 2024, dar rămâne cea mai ridicată din UE
Rata anuală a inflației din România a scăzut la 5,1% în august 2024, de la 5,42% în iulie, cu prețurile la alimente în creștere cu 4,25%, bunurile nealimentare cu 4,35% și serviciile cu 8,60%. În ciuda acestei scăderi, România are în continuare cea mai ridicată inflație din UE (5,3%), comparativ cu media de 2,4% la nivel european. Ținta de 4% stabilită de Banca Națională pentru sfârșitul anului pare de neatins, estimările FMI și ale Băncii Mondiale fiind mai apropiate de 6-6,3%.
Perspective de viitor:
- Planul fiscal al României trebuie prezentat până pe 15 octombrie, însă este puțin probabil ca coaliția PNL-PSD să dezvăluie măsurile pentru 2025 înainte de alegeri, acestea urmând să fie anunțate doar după finalizarea rezultatelor.
- Ținta de deficit pentru 2024 era de 5%, dar acum se estimează că va ajunge la 8%. Eforturile de creștere a colectării TVA prin digitalizare și stimulente de conformare par excesiv de optimiste, semnalând nevoia urgentă de a crește veniturile.
- Este improbabil ca măsurile fiscale pentru ajustarea deficitului bugetar pe următorii șapte ani să fie dezvăluite în această lună. Ministrul Marcel Boloș a sugerat că unele țări din UE, inclusiv Franța, au solicitat o amânare până la începutul anului 2025. Noile măsuri fiscale vor fi probabil introduse după alegerile din România și ar putea fi nepopulare pentru companii și cetățeni.
Concluzie
În concluzie, mediul fiscal din România rămâne extrem de volatil, cu un deficit bugetar în creștere, reforme fiscale complexe și provocări instituționale continue. Pe măsură ce incertitudinile juridice și financiare persistă, departamentele juridice ale companiilor trebuie să rămână vigilente, să se adapteze reglementărilor în schimbare și să se pregătească pentru eventuale modificări post-electorale, care ar putea afecta semnificativ strategiile de conformare și planificarea afacerilor.
Ai nevoie de o soluție mai inteligentă pentru a ține pasul cu legislația, a economisi timp și a nu rata nicio actualizare importantă? Descoperă Issue Monitoring.
