Acest articol explorează reformele fiscale ambițioase ale României, descrise în Planul Național Bugetar Structural pentru 2025-2031, care vizează reducerea deficitului bugetar și îmbunătățirea administrației fiscale. Acoperind schimbările de politică fiscală, reformele salariului minim și eforturile de transformare digitală, oferă informații esențiale pentru profesioniștii în afaceri publice și consultanță juridică care navighează aceste schimbări cu impact major asupra viitorului economic al României.
Reglementările fiscale ale lunii octombrie
Reforme fiscale la orizont
Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 al României abordează deficitul bugetar prin reforme fiscale majore. Acțiunile cheie includ:
- ✅ Reducerea facilităților fiscale;
- ✅ Introducerea taxelor de mediu;
- ✅ Eliminarea beneficiilor fiscale pentru construcții până în 2025;
- ✅ Automatizarea evaluărilor proprietăților până la sfârșitul lui 2025.
Obiectivele planului sunt creșterea veniturilor fiscale, simplificarea sistemului de taxe și reducerea evaziunii fiscale, ajustând totodată ratele și deducerile fiscale. Deși „ajustările” nu sunt încă definite, nu există mențiuni explicite despre creșteri de taxe—probabil datorită perioadei electorale. Aceste schimbări urmăresc să aducă stabilitate și predictibilitate peisajului fiscal al României în următorii șapte ani.
Administrarea fiscală și transformarea digitală
Reforma fiscală din România pune accent pe digitalizare prin implementarea unor sisteme precum:
- 💻 e-Factura și e-TVA;
- 📜 Modificări legislative pentru creșterea colectării taxelor și reducerea diferențelor de TVA.
Până în T1 2025, pragul de impozitare a microîntreprinderilor va scădea la 88.500 EUR, cu deduceri mai puține și reguli mai stricte pentru împărțirea bazei de impozitare, îmbunătățind conformitatea și veniturile fiscale.
Creșterea salariului minim și taxarea muncii
Planul guvernului include o reformă a salariului minim, care leagă ajustările salariale de inflație și productivitate, asigurându-se că salariile nu scad sub 45% din media salarială. Dacă este necesar, creșteri suplimentare vor fi aliniate la creșterea PIB-ului per angajat. Alte reforme vizează:
- 🌱 Combaterea schimbărilor climatice în agricultură;
- 💡 Investițiile în tranziția verde și digitalizare;
- 🏭 Creșterea competitivității industriale.
Ministrul Marcel Boloș a transmis planul către Comisia Europeană, opunându-se unei noi reduceri a pragului pentru microîntreprinderi, pe motiv că aceasta nu ar genera semnificativ venituri suplimentare la bugetul de stat.
Programul de guvernare PSD pentru 2025-2028 promite stabilitate fiscală, păstrând:
- 🔸 Impozitul pe venit la 10%;
- 🔸 Impozitul pe profit la 16%;
- 🔸 TVA la 19%.
Impozitele pe proprietate și pragul pentru microîntreprinderi rămân la 500.000 EUR. PSD propune o reducere de până la 5% a taxelor pentru salariile mici, cu obiectivul unui salariu minim lunar de 1.300 EUR până în 2029, alături de stimulente pentru tineri.
Dezvoltări legislative privind scutirile fiscale
Prim-ministrul Marcel Ciolacu susține limitarea scutirilor fiscale la proiecte specifice pentru perioade determinate. Criticând practicile anterioare orientate spre câștiguri electorale, el subliniază că modernizarea fiscală lentă subminează credibilitatea și eficiența României. Președintele avertizează că reducerile de taxe preelectorale creează practici nesustenabile și insistă asupra unei abordări prudente și durabile.
Cea mai mare inflație din UE
Deși inflația a scăzut la 4,6%, România a înregistrat cea mai mare rată a inflației din UE pentru a șaptea lună consecutiv, cu valori în septembrie peste Irlanda (0,0%), Lituania (0,4%) și Italia (0,7%). Inflația României de 4,8% a fost urmată de Belgia și Polonia. Aceasta a determinat Banca Națională a României (BNR) să mențină rata dobânzii la 6,5%.
România își păstrează ratingul suveran
S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/A3 cu perspectivă stabilă, citând datoria moderată și perspectivele de creștere economică. Economia României este proiectată să crească cu 1,6% în 2024 și aproape 3% în medie între 2025-2027, susținută de fondurile europene semnificative din Cadrul Financiar Multianual și Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Perspective de viitor
Va reduce BNR rata dobânzii de politică monetară?
Ultima întâlnire de politică monetară a BNR din acest an este programată pe 8 noiembrie, marcând debutul noii conduceri. În ciuda scăderii inflației la 4,62%, incertitudinile privind formarea guvernului și planurile fiscale pot amâna o reducere a dobânzii cu 0,25%, favorizând o abordare graduală.
Creșterea salariului minim
Proiectul de decizie privind stabilirea salariului minim brut la 4.050 RON este așteptat să fie aprobat la începutul lunii noiembrie. Deși promite reducerea poverii fiscale, guvernul ar putea continua cu creșteri salariale graduale care ar putea pune presiune pe întreprinderile mici.
Plata cu cardul fără chitanță
O propunere legislativă în Camera Deputaților urmărește eliminarea obligației de a emite chitanțe pentru plățile cu cardul, primind amendamente favorabile. Clienții vor putea solicita o chitanță, iar automatele care acceptă doar carduri nu vor necesita case de marcat. Această propunere este probabil să fie adoptată într-o sesiune plenară viitoare.
Concluzii
În concluzie, pe măsură ce România își asumă această reformă fiscală ambițioasă, profesioniștii din afaceri publice și consultanță juridică vor juca un rol crucial în ghidarea clienților prin peisajul schimbărilor fiscale, ajustărilor salariale și modificărilor legislative. Cu un accent pe îmbunătățirea sănătății fiscale a României, păstrând în același timp echilibrul între nevoile economiei și ale mediului de afaceri, aceste reforme anunță o eră transformatoare și solicitantă pentru toți actorii implicați.
💡 Ai nevoie de o soluție mai inteligentă pentru a ține pasul cu legislația, economisind timp și evitând pierderea informațiilor importante? Descoperă Issue Monitoring!
