Articol scris de Ana-Maria Ceaușescu
Numărarea voturilor: Etapele monitorizării alegerilor după închiderea urnelor
Cu toții știm că, la ora 21:00 în ziua alegerilor, procesul de votare se încheie. Totuși, conform legislației, dacă te afli la momentul respectiv la secție sau la rând, în afara sa, îți poți exercita dreptul de vot până la 23:59.
Dar ce se întâmplă concret după închiderea urnelor? S-a vehiculat în perioada alegerilor anterioare bine-cunoscutul citat „nu contează cine și cum votează, contează cine numără voturile”. Hai să vedem cum stau lucrurile din punct de vedere procedural:
Închiderea secției de votare și accesul restricționat
După ce sunt validate în sistem datele persoanelor care au votat prin intermediul urnei speciale, iar aceasta revine la sediu, secția de votare se închide. Ușa se încuie, iar prezenți la stabilirea rezultatelor pot fi doar membrii biroului electoral al secției de votare (BESV), delegații partidelor politice, candidații și persoanele acreditate e.g. observatorii electorali. Nimeni nu mai poate intra sau ieși din secție după acel moment, până la finalizarea procedurii de numărare, decât cu acordul în scris al președintelui.
Înregistrarea video a procesului electoral
Întreaga procedură este înregistrată audio-video prin intermediul tabletei puse la dispoziția operatorului de calculator de către STS. Este ilegală realizarea de copii ale acestor înregistrări sau scoaterea datelor din secția de votare.
Pașii oficiali în procesul de numărare a voturilor
Președintele secției este cel care efectuează operațiunile necesare, în ordinea următoare:
- verifică și sigilează fanta urnelor, introduce ștampilele cu însemnul VOTAT într-un plic pe care se aplică ștampila de control a secției;
- anulează buletinele de vot neutilizate, consemnând câte au fost în total;
- stabilește câți alegători sunt înscriși în lista electorală permanentă și câți s-au prezentat la urne, numărând semnăturile de pe liste;
- desigilează urnele pe rând, numără buletinele introduse în acestea și le deschide pe fiecare în parte, citește cu voce tare numele și prenumele candidatului ales și le arată celor prezenți;
- consemnează rezultatele, verifică corelațiile cu datele încărcate în tabletă și întocmește un proces verbal în 3 exemplare, care trebuie semnat de toți membrii biroului secției de votare; dacă datele se confirmă, fotografia PV-ului și datele înscrise în aplicație se încarcă în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), apoi se finalizează oficial procesul electoral.
Transportul materialelor electorale și centralizarea rezultatelor
În final, toate materialele electorale sunt introduse într-un sac sigilat și unul dintre exemplarele procesului-verbal se afișează pe ușa secției de votare. Acestea sunt transportate la sediul biroului electoral județean (BEJ) sau al municipiului București (BESM) de către președintele biroului secției de votare, locțiitorul acestuia și operatorul de calculator, care pot fi însoțiți, la cerere, și de alți membri ai biroului respectiv, sub paza MAI.
Acolo sunt centralizate și verificate procesele-verbale, soluționându-se ulterior eventualele contestații.
Observatorii electorali: Rol, responsabilități și reguli în monitorizarea alegerilor
Observatorii interni, internaționali şi reprezentanţii mass media sunt persoane neafiliate politic, care pot monitoriza ce se întâmplă în secția de votare fără a interveni direct în activitățile biroului electoral.
Observatorii electorali sunt voluntari autorizați de organizații neguvernamentale care desfășoară activități de apărare a democrației și a drepturilor omului, legal constituite cu cel puțin 6 luni înaintea datei alegerilor și care au fost acreditate de către Autoritatea Electorală Permanentă.
✅ Ce au voie să facă observatorii electorali?
Pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6:00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă. De asemenea, pot sesiza biroul electoral în cazul constatării unor neregularități.
🚫 Ce nu au voie să facă observatorii?
Aceștia trebuie să prezinte președintelui de secție acreditarea furnizată de ONG-ul pe care îl reprezintă, însoțită de actul de identitate.
Nu este legal să i se interzică monitorizarea procesului electoral, decât dacă nu există suficient spațiu în secția respectivă sau dacă observatorul încalcă anumite reguli de conduită, cum ar fi:
- intervenirea în organizarea și desfășurarea alegerilor
- expunerea unor comentarii de natură politică
- încercarea de a influența alegătorii
Activitatea de observator este incompatibilă cu:
- cea de candidat (chiar și independent)
- delegat din partea unui partid politic
- membru al vreunui partid
- operator de calculator
- membru al unui birou electoral
Concluzie
Monitorizarea alegerilor nu este doar o formalitate. Este cheia pentru un proces electoral corect, transparent și democratic. Observatorii joacă un rol esențial – nu doar ca martori, ci ca garanți ai legitimității votului.
Urmărește blogul Issue Monitoring, vor urma și alte materiale informative despre alegerile prezidențiale.
Iar dacă vrei să nu îți scape nicio schimbare legislativă, încearcă un demo Issue Monitoring!
📌 Sursa info & resurse utile:
