Regulamentul European privind IA
Uniunea Europeană are de acum un cadru legal pentru Inteligența Artificială (IA), Regulamentul respectiv fiind deja publicat în Jurnalul Oficial încă de săptămâna trecută. Cunoscut drept EU AI Act, este primul regulament din lume care stabilește, în primul rând, reguli complexe pentru dezvoltarea și utilizarea IA, dar prevede și norme care vor trebui respectate atunci când astfel de tehnologii sunt introduse pe piață și furnizate clienților. Ideea din spatele acestui regulament a plecat de la Comisia Europeană, care a propus un cadru legal privind IA, ca parte a Deceniului Digital European, la care s-au adăugat propunerile și modificările aduse de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii. De exemplu, eurodeputații au considerat oportun ca sistemele IA din Uniune să fie nu numai sigure, ci și transparente, trasabile, nediscriminatorii și ecologice.
Noile reguli stabilesc obligații pentru furnizori și utilizatori în funcție de nivelul de risc al IA. În schimb, sistemele IA care dăunează drepturilor omului și statului de drept sunt interzise cu totul – ne referim aici la cele care manipulează comportamente sau decizii, exploatează vulnerabilități sociale, de exemplu. Dar pe lângă regulile de rigoare, noul regulament oferă start-up-urilor și IMM-urilor oportunități de a dezvolta și antrena modele de IA înainte de a le lansa. Actul AI abordează, de asemenea, utilizarea modelelor IA de uz general (GPAI), aceste modele fără riscuri sistemice urmând a fi supuse unor reguli minore și limitate (de exemplu, din punct de vedere al transparenței).
Cu o complexitate ridicată, acest regulament se aplică întregului lanț valoric din industria de IA, de la dezvoltatori și până la entitățile juridice care utilizează IA. Astfel că, din februarie anul viitor, companiile din statele membre UE vor fi obligate să respecte aceste norme de utilizare, în special entitățile care folosesc aplicații cu risc crescut (ex. piața energetică, sistemele de sănătate, serviciile financiar-bancare și de telecomunicații). Utilizarea AI va trebui să fie centrată pe om și drepturile acesteia, fără a aduce atingere normelor și valorilor Uniunii privind siguranța, sănătatea, mediul și democrația. Așadar, entitățile care folosesc IA vor trebui să respecte aceste noi norme, altminteri utilizarea tehnologiei va fi interzisă pentru cei care încalcă regulile europene. Pentru a se asigura că noul Regulament este aplicat și respectat întocmai, atât dezvoltatorii, cât și companiile care utilizează AI vor fi obligați să implementeze cadre de guvernanță. Deși este un regulament european, ne așteptăm să ofere un precedent pentru viitoarele standarde globale privind IA, așa cum s-a întâmplat și cu Regulamentul UE privind protecția datelor (GDPR).
Fiind regulament, EU AI Act este direct aplicabil în statele membre începând cu 1 august 2024, însă există și o perioadă de tranziție, în special pentru dezvoltatorii și companiile din Uniune, regulile privind utilizarea IA aplicându-se din 2 februarie 2025. În schimb, regulile pentru GPAI se vor aplica din mai anul viitor.
Strategia României privind IA
Răspunzând noului regulament european și într-un timp neașteptat de scurt, Guvernul României a adoptat deja Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale (SN-IA) pentru perioada 2024-2027. Deși poate fi considerat un cadru pentru IA, acesta are doar valențe strategice, un fel de linii directoare am putea spune, pentru că nu impune reguli propriu-zise de utilizare a acestei tehnologii. Cu o consultare publică desfășurată încă din luna septembrie a anului trecut, SN-IA înglobează atât propunerile Comitetului național pentru IA, cât și a mediului privat.
Potrivit întocmai Guvernului, acest cadru strategic este menit să sprijine mai degrabă administrația publică în eforturile sale de a standardiza, operaționaliza și reglementa dezvoltarea IA. Scopul? „Pregătirea societății românești în înțelegerea, acceptarea și valorificarea proceselor transformative generate de IA”, după cum se arată în nota de fundamentare a SN-IA. De exemplu, cadrul strategic național urmărește să susțină și dezvolte educația pentru cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) și a competențelor privind IA, urmărind, totodată, să dezvolte și utilizeze infrastructură și seturi de date. În plus, cu ajutorul parteneriatelor, s-ar asigura transferul tehnologic și, în fond, facilitarea adoptării noii tehnologii la nivelul întregii societăți. În fine, întorcându-se la principalul său rol, Executivul plănuiește și un sistem solid de guvernanță și reglementare a IA. De toate aceste aspecte se va ocupa o Comisie interministerială pentru coordonarea implementării SN-IA, din care vor face parte nu mai puțin de 34 de instituții, inclusiv serviciile secrete și de informații (SRI, SIE), dar și protecția consumatorului (ANPC) și Consiliul concurenței.
Însă, noua strategie nu explică modul în care vor fi atinse obiectivele anterior menționate și nici ce acțiuni sunt pe agenda autorităților centrale. Fără un plan actual de implementare a cadrului strategic, nu putem decât să așteptăm acest cadru de aplicare, care, cel mai probabil, va fi inițiat de Ministerul Digitalizării (MCID) și Autoritatea pentru Digitalizare României (ADR).
