Pe scurt
Ministerul Finanțelor a publicat ieri, 5 februarie, mult așteptatul proiect de lege pentru relansarea economică a României, propus de Partidul Social Democrat (PSD) și consolidat în cadrul Coaliției de guvernare.
De data aceasta nu este vorba de noi taxe și obligații fiscal-bugetare, ci de un pachet amplu de măsuri cu impact direct asupra mediului de afaceri: sprijin financiar pentru investiții, facilități fiscale, flexibilitate pentru microîntreprinderi și modificări în zona TVA.
Pentru firme, aceste schimbări pot însemna acces mai ușor la finanțare, costuri fiscale mai mici și mai multă predictibilitate, dar și necesitatea de a-și adapta rapid strategiile și structurile interne.
Ce se schimbă
Proiectul se axează pe trei direcții majore relevante pentru economia românească:
- Sprijin financiar și ajutor de stat pentru investiții strategice, inclusiv prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).
- Facilități fiscale extinse, mai ales în zona impozitului pe profit, cercetare-dezvoltare și piața de capital.
- Relaxări și clarificări pentru microîntreprinderi și TVA, care pot ajuta firmele mici și medii să se dezvolte mai ușor.
Impact
- Investiții mari și acces mai ușor la bani și garanții. Firmele care derulează investiții mari în România pot beneficia de:
- granturi
- credite fiscale
- garanții de stat
- subvenții de dobândă
- finanțare prin BID.
Sunt vizate în special domenii precum: tehnologii avansate, digitalizare, tranziție verde, cercetare-dezvoltare, industrie cu valoare adăugată mare și apărare. Pentru multe companii, aceasta poate însemna diferența între a amâna o investiție și a o porni efectiv.
- Facilități fiscale pentru profit și investiții. Proiectul prevede:
- Credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare de 10% din cheltuielile eligibile, ca alternativă la deducerea suplimentară.
- Posibilitatea de a combina profitul reinvestit cu amortizarea accelerată, pentru active noi.
- Deduceri suplimentare pentru listarea pe bursă, pentru firmele care vor să atragă capital prin piața de capital.
- Amortizare super accelerată pentru anumite active tehnologice.
Aceste măsuri pot reduce semnificativ sarcina fiscală pentru firmele care investesc, inovează sau se dezvoltă.
- Mai multă flexibilitate pentru microîntreprinderi. Pentru firmele mici, apar câteva clarificări importante:
- Veniturile din vânzarea mijloacelor fixe și a terenurilor nu mai intră în plafonul de 100.000 euro, ceea ce ajută la retehnologizare fără pierderea regimului micro.
- Termenul pentru angajarea primului salariat la un start-up se extinde de la 30 la 90 de zile.
- În cazul concediului medical, salariatul nu afectează condiția de microîntreprindere.
- Revenirea la regimul micro este posibilă, dacă sunt îndeplinite din nou condițiile legale.
Aceste ajustări reduc riscul de a ieși accidental din regimul micro și oferă mai multă stabilitate firmelor la început de drum.
- Plafon mai mare pentru TVA la încasare. Plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare va crește:
- la 5.000.000 lei în 2026,
- la 5.500.000 lei din 2027.
Pentru multe firme, acest lucru înseamnă un flux de numerar mai bun, deoarece TVA-ul se plătește la încasarea facturilor, nu la emiterea lor.
De ce contează acum?
Pentru mediul de afaceri, acest proiect nu este doar o listă de facilități, ci o schimbare de paradigmă: statul își propune să intervină mai activ în finanțarea investițiilor și în susținerea companiilor românești.
Antreprenorii care înțeleg din timp noile oportunități pot reduce costurile fiscale, obține finanțare mai avantajoasă și accelera investiții pe care altfel le-ar fi amânat.
În același timp, neadaptarea poate duce la pierderea unor avantaje competitive importante.
Important de reținut este că proiectul se află încă în consultare publică, deci pot apărea modificări. După aprobarea de către Guvern, există două variante: fie proiectul merge în Parlament pe procedura obișnuită (cu dezbateri și posibile schimbări), fie Guvernul își angajează răspunderea, caz în care legea poate fi adoptată rapid, dar cu riscul unei moțiuni de cenzură (vezi art. 114 din Constituție).
În plus, multe măsuri vor avea nevoie de norme și ordine de aplicare. Direcția e clară, dar diferența între firmele care profită și cele care pierd oportunități va fi făcută de cât de bine și cât de rapid rămân la curent cu evoluția legislativă.
Next Steps
În fața acestei șanse de relansare a economiei naționale, companiile ar trebui:
- să își analizeze planurile de investiții și să verifice dacă se încadrează în noile scheme de sprijin;
- să își revizuiască structura fiscală și politicile interne (mai ales în zona de impozit pe profit și microîntreprinderi);
- să urmărească atent forma finală a legii și actele subsecvente.
O abordare proactivă și o interpretare corectă a noilor reguli pot transforma aceste schimbări într-un avantaj real pentru afacere, nu doar într-o obligație birocratică.
