Articol scris de Cezar Petrescu, Senior Public Policy Analyst @Issue Monitoring
Peisajul fiscal al României a înregistrat o activitate semnificativă în noiembrie 2024, incluzând actualizări ale politicilor fiscale, preocupări legate de inflație și dinamica discursului politic. Mai jos este un rezumat structurat al principalelor momente și evoluții care modelează cadrul fiscal.
Platformele partidelor politice privind politica fiscală
Partidele politice principale din România și-au dezvăluit viziuni diferite asupra politicii fiscale, așa cum reiese din programele lor:
- PSD (Partidul Social Democrat): Angajamentul de a menține impozitul pe venit la 10%, impozitul pe profit la 16% și cota generală de TVA la 19%. PSD a subliniat stabilitatea politicii fiscale și a promis consultarea mediului de afaceri înainte de orice modificare.
- AUR (Alianța pentru Unirea Românilor): A propus o taxă pe cifra de afaceri de 2% pentru companiile cu venituri sub 5 milioane EUR, un impozit pe profit de 16% pentru cele cu venituri peste 5 milioane EUR și o taxă minimă de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele cu venituri peste 50 de milioane EUR, garantând stabilitate fiscală pentru cel puțin 10 ani.
- PNL (Partidul Național Liberal): S-a concentrat pe stimularea angajaților prin dividende distribuite sub formă de acțiuni, menținerea cotei unice și păstrarea pragului de 500.000 EUR pentru microîntreprinderile taxate cu 1%.
- USR (Uniunea Salvați România): A susținut reducerea impozitării, afirmând că „munca trebuie încurajată, nu taxată,” și a propus colectarea TVA doar la punctul final de vânzare către consumatori.
Inflația și politica monetară
Tendințe ale inflației
Inflația a crescut la 4,7% în octombrie, față de 4,6% în septembrie. Prețurile la alimente au continuat să crească:
- +4,75% comparativ cu octombrie 2023,
- +4,61% comparativ cu decembrie,
- +0,75% comparativ cu septembrie 2024.
Costurile serviciilor și tendințele globale, cum ar fi creșterea prețurilor la uleiurile vegetale (+7%), au contribuit la presiunile inflaționiste. România continuă să conducă clasamentul UE la inflație, înregistrând o creștere anuală de 5%, mult peste media UE de 2,3%.
Politica monetară
Banca Națională a României (BNR) a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pentru a controla inflația. Guvernatorul Mugur Isărescu a atribuit inflația creșterii salariilor și factorilor externi, promițând să reducă rata dobânzii doar când inflația se va stabiliza în mod sustenabil.
Măsuri și politici fiscale esențiale
Amnistia fiscală
Guvernul a extins termenul pentru aplicarea amnistiei fiscale până la 19 decembrie 2024, în timp ce termenul pentru notificarea intenției de a beneficia de amnistie rămâne 25 noiembrie 2024. Această prelungire oferă contribuabililor mai mult timp pentru a-și clarifica obligațiile fiscale. De asemenea, accizele la băuturile alcoolice vor crește treptat începând cu 1 ianuarie 2025.
Pachetul de TVA în era digitală
Consiliul UE a ajuns la un acord privind adaptarea regulilor TVA la era digitală. Principalele componente includ:
- Facturarea electronică obligatorie,
- Raportarea datelor în timp real,
- Consolidarea acordurilor de cooperare administrativă pentru tranzacțiile digitale.
Acest pachet legislativ așteaptă adoptarea formală și publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
Indicatori economici
Salariile din România
Salariul anual ajustat mediu din România a crescut la 17.739 EUR în 2023 (de la 15.864 EUR în 2022), dar rămâne printre cele mai scăzute din UE. Comparativ:
- Media UE: 37.900 EUR,
- Luxemburg: 81.100 EUR (cel mai mare),
- Bulgaria: 13.583 EUR (cel mai mic).
Salariul minim în UE
România a adoptat legislația aliniată cu Directiva (UE) 2022/2041, asigurând niveluri adecvate ale salariului minim pe baza puterii de cumpărare și a creșterii salariilor. Această măsură îndeplinește un obiectiv-cheie din PNRR (Milestone 392).
Transformarea digitală în supravegherea fiscală
Ministerul Cercetării a propus un proiect de ordin care stabilește procedurile pentru acordarea, suspendarea sau retragerea statutului de Furnizor de Servicii de Încredere Calificat. Acest statut, acordat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, se aplică entităților care emit semnături electronice calificate. Ordinul este așteptat să intre în vigoare în termen de 90 de zile de la publicare.
Concluzie
Noiembrie 2024 a evidențiat complexitatea peisajului fiscal al României, marcat de creșterea inflației, incertitudinea politică și evoluția politicilor fiscale. În ciuda provocărilor, guvernul a făcut progrese în alinierea la reglementările UE, oferirea de stimulente fiscale și abordarea disparităților salariale.
Drumul României înainte depinde de rezultatul alegerilor din decembrie și de angajamentul liderilor politici de a respecta promisiunile fiscale. Issue Monitoring continuă să ofere alerte în timp real și analize pentru a sprijini stakeholderii în navigarea acestor dezvoltări critice.
