Autor: Ana-Maria Anghel – Analist politici publice
Cloud-ul guvernamental este promisiunea unei transformări digitale a României, promisiune mult așteptată, de altfel. Digitalizarea serviciilor publice a fost o meteahnă a statului român ani la rând, „dosarul cu șină” și zecile de copii ale actelor oficiale depuse la sediile autorităților devenind mai degrabă o normalitate pentru cetățenii români și contribuabili. Și iată că, după ce pandemia de COVID-19 a dovedit necesitatea unui spațiu digital destinat serviciilor oferite de stat, au apărut și primele măsuri în acest sens, poate cele mai importante.
2022 a fost, așadar, anul de început pentru o Românie digitală, în adevăratul sens al cuvântului, prin două măsuri adoptate de Guvern și Parlament, care au pus bazele unui astfel de viitor: Cloud-ul Guvernamental și Platforma de Interoperabilitate. Ne propunem azi să explicăm importanța celor două componente ale digitalizării României, luând în considerare diferențele dintre cele două și ce înseamnă ele pentru viitorul nostru.
Cadrul legal pentru platforma de Cloud Guvernamental
Acum 1 an, pe 27 iunie 2022, Guvernul adopta Ordonanța de urgență nr. 89/2022, pentru înființarea, administrarea și dezvoltarea Platformei de Cloud Guvernamental, o țintă asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ulterior, la aproape 1 an de la adoptarea și publicarea sa în Monitorul Oficial, Ordonanța Cloud-ului a fost aprobată de Parlament, pe 14 iunie 2023, prin Legea nr. 180/2023.
În schimb, Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI), inițiată de deputatul PNL Sabin Sărmaș, a fost adoptată de cele două camere parlamentare anul trecut, pe 28 iunie, prin Legea nr. 242/2022. De ce atât de devreme? Pentru că fără acest cadru al interoperabilității, Cloud-ul Guvernamental nu ar fi însemnat decât o platformă de stocare a datelor și nu ar fi rezolvat problema cozilor de la ghișee și a dosarelor cu șină.
Cloud-ul Guvernamental – ce este?
Platforma de Cloud este, pe înțelesul nostru, o infrastructură care adună într-un singur loc toate serverele și bazele de date ale instituțiilor publice din România și care are în spate o securitate cibernetică asigurată de Serviciul Român de Informații (SRI), prin centrul Cyberint. Platforma este administrată de Autoritatea pentru Digitalizării României și va fi realizată cu ajutorul Ministerului Digitalizării, al SRI și al Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Vorbim la viitor pentru că autoritățile au termen-limită anul 2026, potrivit PNRR, pentru a înființa această Platformă de Cloud.
Astfel, autoritățile publice vor fi obligate să migreze propriile servicii publice electronice în Cloud-ul Privat Guvernamental, parte a acestei Platforme. Singurele care nu vor avea această obligație, din motive de siguranță națională, sunt cele din domeniile apărare, ordine publică și securitate națională.
În plus, instituții precum Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Justiției au oricum propriile sisteme cloud. Important, în realizarea acestei Platforme de Cloud va fi relația statului cu mediul de afaceri privat, companiile din industria IT fiind cele care vor furniza echipamente și vor instala componentele software – o alegere înțeleaptă, considerăm noi, dat fiind că instituțiile statului nu au o asemenea expertiză încât să creeze o infrastructură cloud fără ajutorul specialiștilor.
Primii pași spre e-Guvernare prin platforma de cloud
E-guvernarea va deveni, așadar, o realitate a timpurilor noastre, prin această Platformă de Cloud, serviciile publice urmând a fi prestate mult mai eficient și la îndemâna cetățenilor și a contribuabililor. De exemplu, cadrul legal amintit anterior prevede o componentă importantă a platformei: One-stop shop – un acces direct și imediat la toate serviciile publice, acestea aflându-se într-un singur loc; practic, vom putea solicita și primi documente de la autoritățile publice fără o deplasare la sediile acestora.
În plus, datele utilizatorilor vor fi stocate de infrastructura acestei platforme – de altfel și motivul pentru care au existat critici la adresa acestui act normativ. Însă ADR explică că, prin componentele de trasabilitate și jurnalizare, cetățenii vor putea accesa istoricul interacțiunilor cu administrațiile publice și vor primi notificări în timp real atunci când datele le sunt accesate de diferite instituții – asta însemnă că orice dată accesată va lasă un fel de „urmă” în spate.
În fine, alte două aspecte care merită menționate sunt „marketplace” și principiul „cloud first”, părți integrante ale Cloud-ului Guvernamental. Practic, marketplace-ul este un catalog cu aplicații și servicii de tip cloud, disponibile în Platformă, dezvoltate inclusiv de mediul privat, care vor putea fi accesate de autoritățile și instituțiile publice găzduite – de altfel, o cerință a mediului privat.
În schimb, România deschide o serie de drumuri la nivel european, prin politica de „cloud first” – instituțiile publice sunt obligate să recurgă la soluții compatibile cu sistemul de cloud și la normele de jurnalizare a evenimentelor și accesul la datele cetățenilor; cloud-ul va fi luat în considerare înaintea oricăror altor tehnologii existente. Și astfel, până în 2026, 87 de ministere, agenții guvernamentale, autorități și instituții publice vor fi conectate la Platforma de Cloud Guvernamental.
Legea Interoperabilității – de ce este atât de importantă?
Așa cum explicam în paragrafele anterioare, fără o interoperabilitate solidă, Platforma de Cloud va fi numai o mare bază de date și nu ar mai putea să asigure că cetățenii nu vor mai depune aceleași documente de zeci de ori, la diferite instituții. Și astfel a luat naștere Platforma Națională de Interoperabilitate, inițiată de unul dintre puținii specialiști din industrie din Parlament: deputatul Sabin Sărmaș. Liberalul a considerat absolut necesară existența unor registre de bază, pentru ca instituțiile să poată fi interconectate și să facă schimb de date.
Aceste registre vor funcționa sub umbrela Registrului Național al Registrelor (RNR). Printre aceste registre se numără evidența populației, cadastrul și cartea funciară, registrul comerțului, baza de date privind vehiculele rutiere înmatriculate, portalul instanțelor de judecată și cel al Ministerului Finanțelor privind contribuabilii. Legea mai prevede că, în cazul necesității unor noi registre, acestea vor putea fi înființate printr-o hotărâre de Guvern – Executivul primește, astfel, mână liberă pentru a extinde aria de aplicabilitate a interoperabilității.
Rolul platformei de interoperabilitate
Așadar, debirocratizarea este asigurată nu de Platforma de Cloud, ci de Platforma de Interoperabilitate. Chiar deputatul Sărmaș a menționat acest aspect, declarând că „putem să avem cloud şi să umblăm după hârtii în acelaşi fel şi să avem doar nişte soluţii informatice mai bune, mai performante, mai prietenoase, care nu se blochează.”
La fel ca în cazul Platformei de Cloud, ADR este și administratorul Platformei de Interoperabilitate, având rol de monitorizare, control și evaluare, în vreme ce Ministerul Digitalizării va avea funcția de reglementare a Platformei. În plus, se prevede obligativitatea instituțiilor și autorităților publice de a utiliza această Platformă de Interoperabilitate. Totodată, se oferă şi posibilitatea schimbului de date între instituțiile și autoritățile publice pe de-o parte, şi utilizatorii persoane juridice de drept privat sau persoanele fizice care exercită profesii liberale reglementate, printr-un contract de schimb de date care este cu titlu oneros. Deasemenea, până la implementarea efectivă a platformei, autoritățile care dețin registre de bază vor avea obligația de a asigura accesul la datele din registrele de bază pentru alte instituții și autorități publice, cu respectarea standardelor de securitate, confidențialitate și protecție a datelor.
Până una alta..
… deși vom mai avea de așteptat până să vedem cele două platforme devenite realitate, e important de menționat că de pe 4 iulie 2023, autoritățile publice sunt obligate să asigure și varianta electronică a formularelor și cererilor aferente tuturor serviciilor publice furnizate. În plus, cetățenii și contribuabilii nu vor mai fi obligați să prezinte cunoscutul „dosar cu șină”, în relația cu autoritățile publice, acestea din urmă fiind obligate să asigure ele fotocopierea actelor, în cazul în care le solicită, totuși. Totul datorită intrării în vigoare a Legii nr. 9/2023, inițiată de deputați liberali, printre care Sabin Sărmaș și fostul ministru al digitalizării și actualul ministru al energiei, Sebastian Burduja.
