alegeri parlamentare

Rezultate Parțiale

*Datele sunt în timp real, sursa pentru redactarea acestui raport fiind prezenta.roaep.ro.

După centralizarea a 99% din voturile de la nivel național și 90% din voturile de la secțiile de votare din străinătate, PSD este noul câștigător al alegerilor parlamentare din 1 decembrie, înregistrând aproximativ 23% din totalul voturilor, conform datelor oficiale în timp real. Acesta este urmat de AUR cu 18%, PNL cu 14,55%, USR cu 11,86%, SOS cu 7,43%, UDMR cu 6,58% și Partidul Oamenilor Tineri (POT) cu 6,12%. În categoria partidelor care nu au atins pragul electoral necesar pentru a intra în Parlament se află SENS (2,8%), Forța Dreptei (1,94%), REPER (1,34%) și DREPT (1,20%).

* Menționăm că nu există diferențe majore între voturile exprimate pentru Senat și cele pentru Camera Deputaților.

Voturi pierdute către suveraniști

Partidele tradiționale au început să piardă rapid teren în fața partidelor suveraniste, care au înregistrat o creștere substanțială a popularității în ultimele luni. Procentele înregistrate pe 1 decembrie confirmă această tendință. Comparativ cu ultimele alegeri parlamentare din 2020, partidul parlamentar care a cunoscut cea mai semnificativă creștere a voturilor este AUR, condus de George Simion, care atunci a obținut aproximativ 9% din voturile totale, provocând un șoc semnificativ în opinia publică. Acum, există șanse foarte mari ca partidul lui George Simion să își dubleze scorul din 2020, atingând 18% la momentul redactării acestui raport.

Observăm că suveraniștii au reușit să atragă voturi de la partidele tradiționale, care au dezamăgit profund electoratul în ultimii patru ani. Comparativ cu rezultatele din 2020, principalele partide tradiționale care au pierdut cele mai multe voturi sunt PNL (25% din voturi în 2020 față de aproximativ 14% în 2024), urmat de PSD (29% din voturi în 2020 față de aproximativ 22% în 2024) și USR (15% din voturi în 2020 față de aproximativ 11% în 2024).

Majoritatea acestor voturi s-au transferat acum către formațiuni suveraniste și extremiste, precum SOS, POT și, în special, AUR, în mod deosebit din rândul alegătorilor care anterior susțineau PSD sau PNL. Pe de altă parte, alegătorii tradiționali ai USR s-au orientat către partide progresiste precum SENS sau REPER—ambele formațiuni politice desprinse din USR, dar care nu au reușit, până acum, să atingă pragul electoral. Rezultatele alegerilor parlamentare din 1 decembrie indică faptul că viitorul Parlament al României ar putea forma cu succes o majoritate pro-europeană. Partidele pro-europene care au depășit pragul de 5%—respectiv PSD, PNL, USR și UDMR—ar putea forma o majoritate confortabilă de peste 55%, la care s-ar putea adăuga și grupurile minoritare.

Chiar și așa, nimic nu este încă decis. Declarațiile din sfera politică, după alegerile de aseară, arată că PNL și PSD par să aștepte cu interes al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie, având în vedere rolul semnificativ pe care îl joacă Președintele României în numirea Prim-ministrului. Cu toate acestea, putem specula puțin despre cum ar putea arăta viitorul Guvern al României. Nu am inclus aici un scenariu ipotetic în care PSD formează o alianță politică cu AUR, SOS și POT, deoarece o astfel de abordare ar putea provoca prea multă consternare în societate.

Cum ar putea arăta viitorul guvern?

Rezultatele alegerilor parlamentare din 1 decembrie indică faptul că Parlamentul României ar putea forma cu succes o majoritate parlamentară pro-europeană. Partidele pro-europene care au depășit pragul de 5%—respectiv PSD, PNL, USR și UDMR—ar putea constitui o majoritate confortabilă de peste 55%, la care s-ar putea adăuga și grupurile minoritare.

Chiar și așa, nimic nu este încă decis. Declarațiile din sfera politică de după alegerile de aseară arată că PNL și PSD par să aștepte cu interes al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie, având în vedere rolul semnificativ pe care îl joacă Președintele României în numirea Prim-ministrului.

Totuși, putem specula puțin despre cum ar putea arăta viitorul Guvern al României. Nu am inclus aici un scenariu ipotetic în care PSD formează o alianță politică cu AUR, SOS și POT, deoarece o astfel de abordare ar putea provoca prea multă consternare în societate.

Posibilitatea nr. 1:

O posibilă victorie a lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale de duminica viitoare ar putea duce la formarea unei coaliții de guvernare PSD-AUR-PNL, creând o majoritate de peste 55%, chiar și fără UDMR. În acest scenariu, USR și UDMR ar fi excluse din guvern. Această configurație ar putea duce la numirea lui George Simion ca Prim-ministru, un scenariu ce ar putea primi sprijin parlamentar din partea POT și SOS—două formațiuni politice mici, cu o agendă naționalistă și suveranistă. Opoziția, formată din USR și UDMR, ar fi relativ slabă și incapabilă să contracareze eficient o astfel de coaliție.

Posibilitatea nr. 2:

Alegerea lui Călin Georgescu ar putea provoca un șoc în sistemul politic românesc, determinând PSD, USR, PNL și UDMR să formeze o coaliție de guvernare pro-europeană, menită să contrabalanseze viziunea eurosceptică a unui posibil președinte Georgescu. Această coaliție ar acționa ca un „cordon sanitar” în jurul suveraniștilor din Parlament, care dețin în prezent aproximativ 32% din voturile totale. Această nouă realitate reprezintă un semnal de alarmă pentru partidele pro-europene, având în vedere că peste un sfert din Parlamentul României este compus din suveraniști și naționaliști.

Numirea unui nou Prim-ministru în acest scenariu ar putea fi dificilă, mai ales că Parlamentul ar putea insista ca nominalizarea președintelui să provină din coaliția pro-europeană. Fără negocieri reușite, această situație ar putea duce la o criză politică, similară cu perioada prelungită din Belgia fără un guvern funcțional.

Posibilitatea nr. 3:

Alegerea Elenei Lasconi ca Președinte ar putea asigura participarea USR la guvernare, într-o coaliție PSD-USR-PNL (posibil incluzând și UDMR). Viitorul guvern ar fi condus, conform declarațiilor Elenei Lasconi, de liderul PNL, Ilie Bolojan, cu ministere distribuite între partidele din coaliție. Această configurație ar putea preveni o criză politică care ar putea bloca numirea unui Prim-ministru, asigurând continuarea traiectoriei europene a României.

Poziționarea partidelor față de mediul de afaceri – Puncte cheie

USR

  • Un mediu economic mai liber, accentuând o economie cu impozite reduse și susținând ideea că „munca ar trebui încurajată, nu taxată”;
  • Reduceri de taxe pentru salarii, activități independente și IMM-uri;
  • Revenirea la sistemul de impozitare anterior pentru microîntreprinderi și activități independente, reducând contribuția la Fondul de Asigurări de Sănătate (CASS) și Fondul de Asigurări Sociale (CAS) la 12 salarii minime;
  • Reducerea cotei de impozitare pentru microîntreprinderi la 1% din vânzări pentru până la 500.000 euro;
  • Eliminarea restricției ca o persoană să dețină o singură microîntreprindere;
  • În ceea ce privește TVA, USR propune colectarea acestuia doar de la ultima companie care vinde către consumatorul final;
  • Stimularea cercetării, prin facilități fiscale pentru companiile care investesc în cercetare și dezvoltare în domenii emergente;
  • Extinderea serviciilor de consiliere profesională.

AUR

  • Asigurarea stabilității legislației fiscale pentru cel puțin 10 ani, reglementată în primele șase luni de guvernare;
  • O taxă pe cifra de afaceri de 2% pentru companiile cu cifră de afaceri sub 5 milioane EUR;
  • Impozit pe profit de 16% pentru companiile cu cifra de afaceri peste 5 milioane EUR;
  • Pentru companiile cu cifra de afaceri peste 50 milioane EUR, impozitul pe profit va fi de 16%, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri;
  • Reducere „drastică” a contribuțiilor pentru pensii, asigurări sociale și sănătate;
  • Creșterea salariului minim brut fără modificarea contribuțiilor fiscale directe;
  • Limitarea controalelor fiscale la o singură inspecție anuală pentru fiecare afacere;
  • Reindustrializare, producție internă și valorificarea resurselor naturale și companiilor strategice ale României;
  • Dereglementare semnificativă pentru facilitarea intrării pe piață, listarea obligatorie a marilor companii și utilizarea pieței de capital pentru finanțare;
  • Beneficii pentru industrii-cheie precum petrochimie, oțel și materiale de construcții, alături de o interdicție temporară la export pentru anumite resurse și obligativitatea procesării materiilor prime pe plan intern;
  • Obligația retailerilor de a stoca cel puțin un produs românesc acolo unde este disponibil;
  • Un Fond Suveran de Investiții.

PSD

  • Un sistem fiscal predictibil, care subliniază stabilitatea taxelor și impozitelor;
  • Impozitul pe venit va rămâne la 10%;
  • Impozitul pe profit va rămâne la 16%;
  • Cota generală de TVA va rămâne la 19%;
  • Cota redusă de TVA pentru anumite bunuri și servicii, precum și taxele pe proprietate, vor rămâne neschimbate;
  • Orice modificări ale taxelor și impozitelor vor fi discutate în prealabil cu mediul de afaceri;
  • Consolidare fiscală și bugetară în următorii șapte ani, conform planului fiscal prezentat Comisiei Europene;
  • Interpretarea mai flexibilă a regulilor fiscale europene, cu susținerea ca anumite cheltuieli de stat să fie tratate separat;
  • Reducerea taxării muncii și stabilizarea prețurilor pentru bunurile esențiale;
  • Reindustrializarea României prin patriotism economic și sprijinirea producției interne;
  • Transformarea României într-un hub tehnologic și industrial prin investiții în industrii high-tech, apărare și o economie circulară pentru metale;
  • 200 milioane EUR pentru firmele românești implicate în reconstrucția Ucrainei;
  • Lobby pentru continuarea fondurilor de coeziune pentru marile companii după 2027 și extinderea Mecanismului de Redresare și Reziliență;
  • Extinderea programelor de educație duală și tehnică, modernizarea școlilor profesionale;
  • Acordarea de subvenții și împrumuturi pentru zonele cu șomaj ridicat.

PNL

  • Menținerea cotei unice de impozitare pentru susținerea investițiilor private;
  • Menținerea plafonului de 500.000 EUR pentru impozitarea microîntreprinderilor eligibile, cu o cotă de 1%;
  • Distribuirea dividendelor sub formă de acțiuni pentru a stimula angajații;
  • Îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor prin creșterea productivității economiei;
  • Consolidarea disciplinei financiare prin reorganizarea instituțională a organismelor fiscale;
  • Criterii obiective și transparente pentru audituri, limitarea inspecțiilor fiscale repetate pe durata perioadei de prescripție de cinci ani și creșterea transparenței în administrarea fiscală;
  • Dezvoltarea pieței pentru IMM-uri pe Bursa de Valori București;
  • Ajutor de stat pentru sectoare precum oțel, petrochimie, producție și procesarea resurselor naturale;
  • Asistență tehnică pentru micii producători în adoptarea practicilor sustenabile;
  • 1% din PIB pentru cercetare.

Ce urmează?

Deocamdată, Marcel Ciolacu a declarat că guvernul pe care îl conduce va rămâne în funcție până când noul Parlament va negocia o majoritate capabilă să acorde un vot de încredere pentru noul Prim-ministru propus de noul președinte al României. După cum știm, Președintele României este responsabil de numirea Prim-ministrului după alegerile parlamentare, în urma consultărilor cu partidele parlamentare care au câștigat alegerile sau cu o coaliție de partide care a obținut o majoritate în noul Parlament ales. Prim-ministrul numit de Președinte, ca rezultat al acestor negocieri cu partidele politice parlamentare, trebuie să solicite un vot de încredere din partea Parlamentului în termen de 10 zile de la desemnare. Această solicitare implică prezentarea listei cabinetului de miniștri și a programului de guvernare în fața Legislativului.

Ședința plenară comună a Parlamentului (Senat și Camera Deputaților) dezbate lista miniștrilor propuși și programul de guvernare al Prim-ministrului desemnat de Președintele României, după care decide dacă acordă sau nu votul de încredere. Dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare, și doar după respingerea a cel puțin două astfel de propuneri din partea Președintelui, acesta, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, poate dizolva Parlamentul. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an.

De ce nu putem vorbi încă despre un calendar clar?

La momentul redactării acestui raport, Curtea Constituțională a României (CCR) nu a emis încă o decizie privind renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale. Există posibilitatea, deși mică, ca CCR să decidă anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. O astfel de decizie ar „zgudui” întreaga scenă politică și ar împinge alegerile în datele de 14 și 28 decembrie, perturbând întregul calendar de numire a guvernului.

La Issue Monitoring, trimitem alerte în timp real și analize detaliate pentru a te ajuta să navighezi eficient prin aceste schimbări. Dacă dorești să aflii mai multe despre cum te poate ajuta Issue Monitoring să monitorizezi legislația eficient, nu ezita să ne contactezi! 🤝