Articol scris de Emilian Aignătoaei, Senior Public Policy Analyst Issue Monitoring
Alegerile prezidențiale de anul acesta se anunță a fi cele mai importante din ultimii 24 de ani, ținând cont că vin pe fondul unei situații dificile din punct de vedere economic, politic și social, cauzată de pandemie, dar și de războiul din Ucraina. Dacă în ultimii 20 de ani, de obicei, în primul tur pe primul loc se situa candidatul partidelor de stânga, în turul al doilea românii preferau candidatul partidelor de dreapta, dar în acest an situația stă puțin diferit, având în vedere că partidele tradiționale, PSD și PNL, deși se află împreună la guvernare și au avut liste comune la alegerile europarlamentare, au candidați diferiți la prezidențiale și aceștia nu se află favoriți în sondaje. În această serie de mini-articole ne propunem să prezentăm pe scurt portretul principalilor candidați la alegerile prezidențiale și avantajele și dezavantajele lor în cursa pentru șefia statului.
MIRCEA GEOANĂ. Pe primul loc conform celor mai multe sondaje realizate în ultimele luni s-ar situa Mircea Geoană al cărui mandat ca secretar general adjunct NATO s-a încheiat pe 10 septembrie și a anunțat oficial a doua zi candidatura sa la alegerile prezidențiale. Geoană va candida din postura de independent, dar ar putea atrage voturi atât din partea alegătorilor de stânga, cât și din partea alegătorilor de dreapta, mulți dintre cetățeni fiind dezamăgiți de politicile Guvernului PSD-PNL din ultimii ani, pe fondul crizei create de pandemie și războiul din Ucraina, astfel că în turul al doilea Mircea Geoană ar putea fi favorit în fața oricărui alt candidat. Candidatura sa era totuși certă de ceva timp, din moment ce Mircea Geoană a fost foarte activ în ultimul an pe plan național, atât prin social media, apariții dese în mass-media, dar și prin întâlniri la anumite evenimente cu cetățeni și antreprenori din toate zonele țării. Geoană a fost susținut și promovat intens în ultimul an de Mișcarea România Renaște, o platformă formată din intelectuali, antreprenori, persoane cu poziții de conducere în diverse companii, dar și studenți.
PARCURSUL PROFESIONAL AL LUI MIRCEA GEOANĂ: DE LA INGINERIE LA DIPLOMAȚIE ȘI FUNCȚII DE CONDUCERE. Mircea Geoană a absolvit Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București în anul 1983, iar în 1993 a devenit licențiat la Facultatea de Drept a Universității București. În anul 1999 a urmat cursurile unui program din cadrul Harvard Business School, iar în 2005 a devenit doctor în economie mondială la Academia de Studii Economice din București. Din 1983 până în 1990 acesta a lucrat ca inginer mecanic, iar în 1991 a început cariera sa în administrația publică și în politică, când a fost numit Director în Direcția Afaceri Europene din Ministerul Afacerilor Externe unde a mai deținut diverse poziții până în 1996 când a fost numit ambasador al României în SUA. Din anul 2000, Mircea Geoană a fost numit Ministrul Afacerilor Externe în Guvernul Adrian Năstase până la finalul mandatului din 2004 când a fost propus premier în situația în care Adrian Năstase ar fi câștigat alegerile prezidențiale. Din anul 2004 până în 2016, Mircea Geoană a fost senator în trei legislaturi, iar în perioada 2008-2011 a deținut și funcția de președinte al Senatului. Din anul 2005 a deținut și funcția de președinte al PSD, pe care a câștigat-o în fața lui Ion Iliescu, până în anul 2010 după ce a pierdut dramatic alegerile prezidențiale din 2009 în fața lui Traian Băsescu, diferența de voturi fiind una mică. Din 17 octombrie 2019 până în 10 septembrie 2024 Mircea Geoană a deținut funcția de secretar general adjunct al NATO.
CONTROVERSELE DIN JURUL LUI MIRCEA GEOANĂ: LEGĂTURI POLITICE, VIZITE DISPUTATE ȘI ACUZAȚII DE PLAGIAT. Ca orice om politic, Mircea Geoană are și anumite controverse legate de persoana sa. În primul rând este legat de vechii politicieni FSN și PDSR din anii 90 prin activitatea sa în Ministerul de Externe și ca ambasador, precum și de presupuse legături cu Securitatea sau activitatea tatălui său în structurile de securitate comuniste. De asemenea, în anul 2009 când a pierdut alegerile prezidențiale, contracandidatul său a dezvăluit anumite legături pe care Mircea Geoană le-ar fi avut cu controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu și o întâlnire între cei doi înainte de turul al doilea al alegerilor din acel an. Anumite surse au mai dezvăluit că în primăvara anului 2009, în timp ce era președinte al Senatului și al PSD, Geoană a efectuat o vizită privată, despre care nu se știa, la Moscova, unde s-a întâlnit cu un consilier al Președintelui Federației Ruse din acea perioadă, Dmitri Medvedev. O altă controversă ar fi legată de legăturile acestuia cu Marian Vanghelie, fost primar al sectorului 5 din capitală care a fost condamnat la închisoare, alături de care Mircea Geoană a fondat Partidul Social Românesc după excluderea sa din PSD. Cea mai recentă controversă legată de Mircea Geoană este dezvăluirea jurnalistei Emilia Șerban care a analizat lucrarea de doctorat a acestuia și a constat că o bună parte ar fi fost plagiată, lucru negat vehement de actualul candidat.
MIRCEA GEOANĂ: UN CANDIDAT CU EXPERIENȚĂ SOLIDĂ ȘI SCENARIILE UNUI POSIBIL TUR DOI. Din punct de vedere al unui prezidențiabil, putem spune că Mircea Geoană ar fi cel mai calificat pentru poziția de șef al statului prin experiența sa politică, diplomatică și în domeniul apărării, la nivel național, dar și internațional, dacă luăm în considerare atribuțiile Președintelui conform Constituției. O posibilă confruntare Geoană – Ciolacu în turul al doilea ar fi în favorea celui dintâi care ar atrage și voturile alegătorilor de dreapta și a celor care votează împotriva PSD, dar un tur doi între Geoană și Ciucă ar fi mai incert, deoarece alegătorii partidelor de dreapta ar putea vota împotriva lui Geoană, luând în calcul trecutul său în PSD, sau ar putea vota pentru Geoană, privindu-l din perspectiva unui independent cu experiență vastă, iar pe Nicolae Ciucă și PNL un satelit al PSD.
