Pe scurt
La 22 octombrie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de exercitarea competenței de adoptare a unei ordonanțe de urgență după demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură.
Decizia privește OUG nr. 38/2026, care, pe lângă reglementările privind industria de apărare și Programul SAFE, a introdus măsuri privind compensările pentru energie electrică și gaze naturale, comercializarea angro a produselor energetice și finanțarea infrastructurii de gaze.
Deși Senatul a eliminat articolele III-XIV, care includ aceste prevederi, Camera Deputaților nu a finalizat procedura de aprobare a ordonanței, lăsând deschisă posibilitatea menținerii sau reintroducerii lor în forma legislativă finală.
Constatarea conflictului constituțional nu echivalează cu anularea ordonanței. Efectele deciziei și eventuala conduită impusă autorităților vor fi clarificate prin publicarea motivării CCR.
Ce se schimbă
OUG nr. 38/2026, datată 4 mai și publicată în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, a fost contestată în contextul demiterii Guvernului prin moțiunea de cenzură din 5 mai. Ordonanța a fost extinsă față de forma inițială, prin introducerea unor dispoziții suplimentare privind energia, fiscalitatea, PNRR și alte domenii. În cadrul procedurii parlamentare, Senatul a adoptat la 26 mai proiectul de aprobare, cu eliminarea articolelor III-XIV.
Această soluție nu era definitivă. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, putea menține eliminarea sau reintroduce unele dintre prevederi.
La 30 iunie, proiectul nu a întrunit voturile necesare adoptării, deși comisia de specialitate propusese aprobarea formei Senatului. Proiectul a fost retrimis la comisie pentru un nou raport, fără finalizarea procedurii legislative.
CCR a constatat că un Guvern demis prin moțiune de cenzură nu mai poate exercita competența de adoptare a ordonanțelor de urgență, atribuțiile sale fiind limitate, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție, la administrarea treburilor publice.
Curtea a reținut că invocarea unei situații urgente nu justifică depășirea acestor limite constituționale.
Decizia confirmă astfel problema constituțională semnalată încă din luna mai, dar comunicatul CCR nu precizează expres încetarea efectelor OUG nr. 38/2026 și nici respingerea obligatorie a acesteia de către Parlament.
În consecință, decizia introduce un nou element în examinarea parlamentară a ordonanței, inclusiv în privința articolelor III-XIV, eliminate anterior de Senat.
Impact
Principala incertitudine pentru sectorul energetic privește viitorul următoarelor măsuri introduse prin OUG nr. 38/2026:
Furnizorii de energie electrică și gaze naturale, articolele VI și VII
- Ministerul Energiei și/sau ANPIS pot suspenda total sau parțial plata compensărilor în cazul identificării unor nereguli, inclusiv în anumite situații în care a început urmărirea penală.
- Suspendarea plăților are caracter temporar, fiind limitată la maximum un an.
- ANRE suspendă de drept verificarea cererilor de decontare în cazul începerii urmăririi penale pentru fapte direct legate de schemele de sprijin, până la clasarea cauzei sau pronunțarea unei soluții definitive.
Comercianții angro de produse energetice, articolul XI
- Obligația constituirii unei garanții de 250.000 lei pentru obținerea atestatului de comercializare angro pentru anumite produse, inclusiv GPL și păcură.
- Posibilitatea reîntregirii garanției în funcție de prejudiciul evaluat de autorități, în condițiile prevăzute de ordonanță.
Beneficiarii proiectelor de infrastructură de gaze, articolul XIV
- Modificarea prin acte adiționale a contractelor de finanțare aferente proiectelor de extindere, conversie și modernizare a rețelelor de transport și distribuție a gazelor.
- Stabilirea surselor de finanțare, a condițiilor de decontare și plată, precum și a mecanismelor de recuperare a sumelor utilizate neconform, inclusiv pentru activități realizate în perioada 2024-2026.
Beneficiarii finanțărilor PNRR, articolele VIII și IX
- Măsuri temporare pentru consolidarea capacității administrative a coordonatorilor de reforme și investiții.
- Reglementări privind durata contractelor de finanțare aferente jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 5.
Eliminarea articolelor III-XIV de către Senat nu a modificat direct ordonanța în vigoare. În același timp, respingerea ulterioară a ordonanței ar ridica problema tratamentului juridic al efectelor produse în perioada aplicării sale.
De ce contează acum?
Decizia CCR intervine după aproape șase luni de incertitudine legislativă privind OUG nr. 38/2026.
Eliminarea articolelor III-XIV de către Senat nu a fost definitivă, iar lipsa unei soluții la Camera Deputaților a menținut deschisă posibilitatea aprobării sau modificării prevederilor respective.
Constatarea conflictului constituțional adaugă o nouă dimensiune acestei incertitudini, dincolo de divergențele parlamentare asupra conținutului ordonanței.
Respingerea integrală a OUG nr. 38/2026 reprezintă una dintre soluțiile posibile, dar nu este impusă expres prin comunicatul CCR.
Totodată, decizia survine la două zile după învestirea unui nou Guvern, într-un context politic schimbat, care poate influența atât soluția parlamentară, cât și eventualele inițiative de reluare a unor măsuri prin acte normative separate.
Pentru companiile vizate, principala problemă este predictibilitatea cadrului legislativ, în special în ceea ce privește mecanismele de compensare, obligațiile de garantare și condițiile de finanțare a proiectelor de infrastructură.
Next Steps
Decizia CCR urmează să fie motivată și publicată în Monitorul Oficial, moment de la care devine general obligatorie. Motivarea va permite clarificarea efectelor juridice și a eventualelor obligații stabilite pentru autoritățile implicate.
În plan parlamentar, proiectul de aprobare a OUG nr. 38/2026 (Pl-x 429/2026) rămâne în procedură la Camera Deputaților. Comisia de specialitate poate întocmi un nou raport, inclusiv unul de respingere a ordonanței, care va fi supus votului final.
Va trebui urmărit dacă noul Guvern și majoritatea parlamentară vor opta pentru respingerea ordonanței, modificarea cadrului legislativ existent sau promovarea separată a unor măsuri considerate necesare.
În cazul respingerii, o problemă suplimentară va fi reglementarea efectelor juridice deja produse, potrivit art. 115 alin. (8) din Constituție.
