Funcția de Președinte al României este adesea supraestimată în spațiul public, iar percepțiile populare nu reflectă mereu realitățile constituționale. Pentru profesioniștii din public affairs, o înțelegere corectă a atribuțiilor președintelui României este vitală în anticiparea inițiativelor politice și calibrării strategiilor de influență publică.
⚡ Test rapid: Câte din următoarele afirmații sunt adevărate?
- Președintele poate modifica legile prin decret.
- Președintele poate dizolva Parlamentul oricând.
- Președintele controlează politica externă.
- Președintele poate interveni în justiție.
- Președintele promulgă legi.
Vezi răspunsurile mai jos – s-ar putea să fii surprins (dacă ești la început de carieră).
Mitul 1: Președintele României are puteri executive nelimitate
Realitate: Președintele României NU conduce executivul. Puterea executivă este deținută de Guvern, condus de Prim-ministru. Președintele poate influența politic anumite direcții, dar deciziile operative rămân în sarcina cabinetului.
💡 Știai că… Președintele României poate participa la ședințele de Guvern doar la invitația prim-ministrului și doar când se discută teme de interes național?
Mitul 2: Președintele poate modifica legi prin decret
Realitate: Conform Constituției, președintele nu poate emite decrete cu putere de lege. El poate promulga o lege sau o poate retrimite Parlamentului pentru reexaminare. De asemenea, are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională, dar nu poate schimba conținutul unei legi adoptate.
Te-ai întrebat vreodată de ce unele legi apar în Monitorul Oficial la câteva săptămâni după votul din Parlament? Una din cauze ar putea fi promulgarea de către Președinte.
Mitul 3: Președintele poate dizolva Parlamentul oricând
Realitate: Dizolvarea Parlamentului este posibilă doar în condiții extrem de restrictive: dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere a două guverne în decurs de 60 de zile. De asemenea, dizolvarea nu este permisă în ultimele 6 luni ale mandatului prezidențial sau în perioade de criză (război, asediu, urgență).
Ex: în 2020, președintele Klaus Iohannis NU a putut dizolva Parlamentul, deși era o criză politicată în curs, din cauza limitelor constituționale.
Mitul 4: Președintele controlează politica externă
Realitate: Deși reprezintă statul în relațiile internaționale, președintele nu poate negocia sau ratifica tratate de unul singur. Acestea sunt negociate de Guvern și trebuie ratificate de Parlament. Președintele este un vector diplomatic, nu un decident unic.
Cine semnează acordurile energetice? Guvernul. Cine le susține la Bruxelles? Președintele. Două roluri, două logici.
Mitul 5: Președintele poate interveni în justiție
Realitate: Constituția garantează independența justiției. Președintele poate numi judecători și procurori la propunerea CSM, dar nu are competența de a interveni în procese sau de a influența decizii judiciare.
Dacă un dosar mediatic se finalizează cu o decizie controversată, președintele NU poate interveni, nici măcar simbolic.
Mitul 6: Președintele poate demite miniștri sau Prim-ministrul
Realitate: Președintele nu poate demite membri Guvernului din proprie inițiativă. El semnează decretul prin care se pot revoca miniștri, doar la solicitarea Prim-ministrului. Demiterea premierului se poate realiza doar prin retragerea sprijinului politic din Parlament (moțiune de cenzură).
Încă o confuzie clasică: „De ce nu-l schimbă președintele pe ministrul X?” Pentru că nu poate.
Mitul 7: Președintele controlează bugetul național
Realitate: Bugetul este elaborat de Guvern și aprobat de Parlament. Președintele nu are atribuții directe în construcția bugetară. Poate susține anumite priorități, dar nu are control asupra alocărilor financiare.
„Președintele să crească salariile!” – sună bine, dar nu are pârghii bugetare directe.
Președintele nu poate să inițieze legi sau politici publice, dar poate propune anumite programe, pe care Parlamentul/Guvernul și le asumă pentru propunere. Un exemplu ar fi programul ”România Educată” propus de Klaus Iohannis.
Concluzie
Funcția de președinte este importantă, dar nu omnipotentă. Pentru profesioniștii care activează în public affairs e absolut necesar să facă diferența dintre percepție și realitate este crucială. Într-un ecosistem politic complex, președintele este mai degrabă un catalizator de influență instituțională în anumite momente-cheie, dar nu un decident absolut.
O bună cunoaștere a rolului său ajută la dezvoltarea de strategii de advocacy realiste, eficiente și bine ancorate în arhitectura constituțională a României.
📢 Dacă acest articol ți-a fost util, trimite-l colegilor din industrie. Sau folosește-l ca argument data viitoare când cineva cere președintelui lucruri imposibile.
Ai nevoie să fii mereu informat despre modificările legislative relevante pentru afacerea ta? Vizitează Issue Monitoring pentru soluții personalizate de monitorizare legislativă!
