Articol scris de Ana-Maria Anghel, Senior Policy Analyst @Issue Monitoring
Odată cu demisia președintelui Klaus Iohannis din 12 februarie 2025, România traversează o nouă perioadă de tranziție politică. Ilie Bolojan, președintele Senatului, a preluat funcția de președinte interimar, conducând țara până la alegerile din mai anul acesta și alegerea unui nou președinte. Această etapă subliniază importanța critică a președinției interimare ca garant al stabilității și continuității statului – misiunea lui Ilie Bolojan, care are și presiunea unui mandat care să repare absenteismul și izolaționismul fostului președinte Iohannis, din al doilea mandat.
Ce poate și ce nu poate face un președinte interimar?
Constituția României trasează clar atribuțiile, dar și limitele președintelui interimar. El are aceleași atribuții executive, pe plan extern, ca un președinte ales, însă pe plan intern îi sunt interzise:
- adresarea în fața Parlamentului pe teme politice majore,
- dizolvarea Parlamentului și
- convocarea de referendumuri.
Aceste limitări sunt menite să prevină schimbările majore de direcție și să păstreze deciziile esențiale în mâinile unui președinte ales democratic. Totuși, presiunea unui președinte interimar este poate mai mare decât a celui ales – trebuie să continue direcția favorabilă instituită de președintele anterior, iar dacă vorbim de un președinte al cărui mandat a fost plin de „hibe”, este necesar ca acțiunile sale să soluționeze problemele moștenite și să reconstruiască încrederea cetățenilor în persoana care ocupă cea mai înaltă funcție în stat.
Misiunea esențială: stabilitate și încredere publică
Într-o perioadă de incertitudine și într-o societate divizată de alegerile din 2024 și de un „Mesia” apărut peste noapte, Ilie Bolojan e nevoit să devină un arbitru imparțial, o punte între stat și cetățeni, să păstreze funcționarea statului și să garanteze că România rămâne un partener de încredere pe plan internațional. Mai mult decât atât, Ilie Bolojan a subliniat în discursul său de învestire că va prioritiza:
- Stabilitatea economică, socială și politică;
- Reprezentarea demnă a României în exterior;
- Organizarea de alegeri corecte și transparente;
- Refacerea încrederii cetățenilor în instituții.
„Vreau ca la finalul acestui mandat să pot privi fiecare român în ochi și să știu că am acționat cu integritate și în interesul vostru,” a declarat Bolojan – un mesaj care reflectă nevoia profundă de recâștigare a încrederii publice.
De la preluarea mandatului, Bolojan și-a asumat activ rolul de garant al stabilității și dialogului național. A numit consilieri competenți, a purtat discuții externe pentru a reafirma poziția României în parteneriatele regionale și a convocat consultări interne pe teme de securitate națională. De asemenea, a inițiat măsuri pentru organizarea unor alegeri corecte și a impus transparență în cheltuielile Administrației Prezidențiale. Aceste acțiuni conturează un președinte interimar preocupat de stabilitate, dialog și credibilitate democratică.
Impactul președintelui interimar asupra României
Un rol esențial, dar prea puțin discutat al președintelui interimar, este acela de mediator social. În momente de tranziție, când oamenii resimt nesiguranța, președintele trebuie să fie puntea de legătură între cetățeni și instituții. Prin dialog deschis cu sindicatele, mediul de afaceri și societatea civilă, președintele poate contribui la detensionarea situațiilor sociale și economice și la menținerea coeziunii sociale.
Așteptările greșite ale românilor față de rolul președintelui interimar
Românii tind să supraestimeze atribuțiile interne ale președintelui. De fapt, rolul său principal este în politica externă și securitatea națională – participarea la summit-urile UE și NATO, reprezentarea României în plan extern, numirea unor oficiali-cheie și garantarea constituționalității. Deciziile privind salariile, sănătatea sau infrastructura aparțin Guvernului și Parlamentului. Această confuzie alimentează adesea frustrările populației, atunci când președintele este acuzat că nu poate rezolva probleme care nu țin, de fapt, de el.
Concluzie
În final, mandatul de președinte interimar nu înseamnă putere, ci responsabilitate. Rolul său este să mențină echilibrul, să protejeze democrația și să ghideze țara spre alegeri libere și corecte. Modul în care Ilie Bolojan gestionează această perioadă va fi esențial nu doar pentru stabilitatea politică, ci și pentru refacerea încrederii românilor în instituțiile statului.
Ai nevoie să fii mereu informat despre modificările legislative relevante pentru afacerea ta? Vizitează Issue Monitoring pentru soluții personalizate de monitorizare legislativă!
