Articol scris de Cezar Petrescu, Senior Public Policy Specialist
Încheierea anului 2024 a adus schimbări fiscale majore în România, care vor remodela peisajul economic în 2025. Măsuri de austeritate impuse de ”Ordonanța Trenuleț” vor afecta microîntreprinderile, iar inițiativele ambițioase ale Guvernului vor pune și ele presiune pe mediul de afaceri. Să le luăm pe rând:
Ordonanța ”Trenuleț”: O ajustare necesară?
🚉 Ordonanța „Trenuleț” (OUG 156/2024) a devenit o piatră de temelie a strategiei Guvernului de a stabiliza mediul fiscal al României. Adoptată la 1 ianuarie 2025, această legislație cuprinzătoare include creșteri de taxe, introducerea de noi impozite, eliminarea beneficiilor fiscale și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Se estimează economisirea a 126,26 miliarde RON în cheltuieli publice și generarea a 7,11 miliarde RON în venituri.
Criticii, însă, subliniază implementarea grăbită și lipsa consultărilor cu părțile interesate ca posibile puncte slabe. Aceștia avertizează că aceste măsuri ar putea agrava provocările economice, în special pentru sectoarele vulnerabile. Guvernul susține că aceste măsuri au fost esențiale pentru a preveni un deficit fiscal de peste 11-12%, care ar pune în pericol stabilitatea economică a României.
Taxa pe dividende: O nouă dinamică pentru investitori
📈 Începând cu 1 ianuarie 2025, cotele de impozitare a dividendelor au crescut de la 8% la 10% atât pentru persoanele rezidente, cât și pentru cele nerezidente. Această schimbare aliniază impozitarea dividendelor nerezidenților cu cea a rezidenților, reducând atractivitatea dividendelor ca mod de investiții. Pentru investitorii străini și companiile locale, această ajustare impune reevaluarea strategiilor de distribuire a dividendelor. Această creștere ar putea afecta fluxurile de investiții, pe măsură ce companiile și indivizii cântăresc costurile în raport cu alte oportunități.
Reforma impozitării microîntreprinderilor
🏢 Microîntreprinderile din România se confruntă cu schimbări importante odată cu introducerea noilor praguri fiscale. Începând din 2025, plafonul veniturilor pentru microîntreprinderi scade la 250.000 de euro, cu o reducere suplimentară la 100.000 de euro în 2026. Companiile care depășesc aceste praguri vor trece la regimul de impozitare a profitului corporativ, plătind o cotă de 16%.
Deși eliminarea restricțiilor legate de veniturile din consultanță și management extinde eligibilitatea pentru clasificarea ca microîntreprindere, pragurile reduse vor împinge probabil multe afaceri în categoria de impozitare mai mare. Această schimbare ar putea afecta creșterea și profitabilitatea, forțând companiile mai mici să-și reevalueze operațiunile și strategiile fiscale.
Salariul minim și scutirile fiscale
💰 Extinderea scutirii fiscale de 300 RON pentru angajații cu salariu minim până în 2025 oferă un anumit sprijin financiar pentru muncitorii cu venituri mici. Totuși, eliminarea beneficiilor fiscale pentru muncitorii din agricultură contrabalansează acest câștig. Începând din ianuarie 2025, salariul minim în agricultură a crescut la 4.050 RON, însă angajatorii din acest sector se confruntă acum cu taxe mai mari pe salarii. Acest lucru ar putea duce la creșterea costurilor de producție și la prețuri mai mari pentru consumatori, ceea ce ar putea crește inflația alimentară cu până la 10%.
Înghețarea pensiilor și reducerea subvențiilor pentru partidele politice
🧓 Pensiile vor rămâne înghețate la nivelurile din 2024 pe tot parcursul anului 2025, o măsură care stabilizează cheltuielile guvernamentale, dar care ar putea reduce consumul intern. Pensionarii, un segment demografic dependent de venituri fixe, ar putea resimți o scădere a puterii lor de cumpărare.
Pe plan politic, subvențiile pentru partidele politice au fost reduse cu 25%. Deși această măsură se aliniază obiectivelor de austeritate, ar putea afecta disproporționat partidele mai mici care depind de finanțarea publică, remodelând peisajul politic al României.
Solidaritatea corporativă: Un apel la acțiune
🤝 Premierul Marcel Ciolacu a solicitat companiilor să adopte o înghețare a prețurilor timp de șase luni pentru a sprijini eforturile de stabilizare ale Guvernului. Deși acest apel la solidaritate urmărește să atenueze impactul creșterii costurilor, mulți din comunitatea de afaceri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la fezabilitatea acestui demers. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii a criticat implementarea rapidă a ordonanței, subliniind necesitatea unei consultări și colaborări mai ample.
Agenda ambițioasă a Ministerului Finanțelor
📊 Sub conducerea lui Tánczos Barna, Ministerul Finanțelor a prezentat un program ambițios care vizează consolidarea fiscală, îmbunătățirea colectării taxelor și combaterea evaziunii fiscale. Obiectivele cheie includ:
- Reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB
- Introducerea de obligațiuni verzi și digitalizarea impozitării proprietăților
- Consolidarea colectării veniturilor prin transformarea digitală a ANAF
În ciuda acestor planuri, scepticismul persistă cu privire la capacitatea Guvernului de a livra, având în vedere provocările anterioare în atingerea țintelor de reformă ambițioase.
Inflația și ratingurile de credit: o tendință îngrijorătoare
📉 România continuă să se confrunte cu cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, de 5,4% în noiembrie 2024. Împreună cu retrogradarea perspectivei de credit a României de către Fitch Ratings de la stabilă la negativă, aceste evoluții subliniază provocările cu care se confruntă redresarea economică a țării. Creșterea datoriei publice, estimată să ajungă la 62% din PIB până în 2026, adaugă o presiune suplimentară.
La ce să ne așteptăm în ceea ce privește TVA și Bugetul de Stat 2025?
❓ Speculațiile despre o posibilă creștere a TVA continuă, în ciuda asigurărilor oficialilor guvernamentali. Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a subliniat îmbunătățirea colectării taxelor și creșterea economică drept alternative. Între timp, întârzierile în adoptarea Bugetului de Stat pentru 2025 evidențiază tensiunile politice în desfășurare. Cu bugetul așteptat să fie finalizat până la sfârșitul lunii ianuarie, companiile și factorii de decizie așteaptă clarificări cu privire la prioritățile fiscale ale Guvernului.
🔔 Ține pasul cu schimbările legislative cu ajutorul Issue Monitoring 🔔
Navigarea acestor schimbări necesită informații la timp și precise. Issue Monitoring oferă alerte în timp real și rapoarte detaliate despre politicile aflate în dezbatere în Parlament, Guvern și autoritățile relevante. De la urmărirea proiectelor legislative până la sintetizarea informațiilor din dezbateri publice și evenimente de industrie, oferim companiilor și profesioniștilor din public affairs instrumentele necesare pentru a rămâne informați și proactivi. 💡
👉 Contactează-ne astăzi pentru a afla cum te poate sprijini Issue Monitoring în luarea deciziilor într-un mediu dinamic.
