Evoluția politică a lunii decembrie: scurtă recapitulare și perspectivă asupra viitorului

banner cu imagine pe care scrie Politics si titlul articolului

Evenimentele lunii decembrie:

COALIȚIA PSD-PNL-UDMR, VERSIUNEA 2.0

După alegerile generale din 8 decembrie, România are din nou un guvern de coaliție PSD-PNL-UDMR, condus de liderul PSD, Marcel Ciolacu. Noul cabinet, propus de președintele Klaus Iohannis, a fost votat de parlamentari pe 23 decembrie. Spre deosebire de fostul Executiv, acesta are cu 2 ministere mai puțin (16), împărțite între cele trei partide în conformitate cu rezultatele alegerilor parlamentare: PSD conduce 8 ministere, PNL – 6, iar UDMR – 2. Noul Guvern include și 3 vicepremieri: Marian Neacșu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL) și Tanczos Barna (UDMR).

Un aspect interesant este că, pentru prima dată, liberalii (PNL) nu controlează niciun minister cu rol consultativ, Ministerul Justiției fiind sub conducerea social-democraților (PSD), iar Ministerul Finanțelor fiind gestionat de maghiari (UDMR).

MAJORITATEA PARLAMENTARĂ

Noul guvern a fost aprobat de Parlament cu 240 de voturi pentru și 143 împotrivă, dintr-un total de 383 de voturi exprimate. Conform noii structuri parlamentare, rezultate în urma alegerilor din 8 decembrie, coaliția de guvernare se bucură de o majoritate de 243 de parlamentari, în timp ce opoziția deține 221 de mandate, dintr-un total de 464 de membri.

Coaliția are majoritate în ambele camere ale Parlamentului:

  • Senat: 67 de reprezentanți din 133 (PSD – 35, PNL – 22, UDMR – 10)
  • Camera Deputaților: 175 de locuri din 331 (PSD – 86, PNL – 49, UDMR – 22, Minorități – 18).

De asemenea, noii parlamentari și-au ales conducerea: liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, conduce Senatul (devenind astfel al doilea om în stat), iar deputatul PSD, Ciprian-Constantin Șerban, a fost ales președintele Camerei Deputaților.

VA VENI USR ÎN AJUTOR?

Deși coaliția are o majoritate fragilă, politicienii români sunt cunoscuți pentru schimbările frecvente de partid. Este posibil ca actuala coaliție să își mențină puterea în Parlament pe termen lung. Un sprijin valoros ar putea veni din partea USR, prin susținerea principalelor măsuri propuse de Executiv sau printr-o alianță a Coaliției cu USR pentru a vota împotriva proiectelor partidelor ultranaționaliste și extremiste (AUR, SOS, POT). Totuși, USR pare să nu mai fie luat în calcul de Coaliție, mai ales după eșecul negocierilor pentru formarea unui guvern de uniune națională, cauzat de ceea ce liderii Coaliției au considerat un comportament politic imatur al liderilor USR.

La ce să ne așteptăm luna aceasta?

În prima şedinţă a Coaliţiei din acest an, formaţiunile politice au convenit ca primul tur al alegerilor prezidenţiale să aibă loc la data de 4 mai, iar turul al doilea să aibă loc la data de 18 mai, a anunţat PNL într-un comunicat oficial, după şedinţa de la Palatul Victoria.

POSIBILI CANDIDAȚI LA PREZIDENȚIALE

După anularea alegerilor prezidențiale, societatea aștepta ca liderii Coaliției și USR să se pună de acord asupra unui singur candidat care ar putea câștiga din primul tur. Totuși, diviziunile timpurii dintre cele două grupuri au condus la apariția mai multor candidați:

  • Nicușor Dan (independent, primarul Bucureștiului): Primul care și-a anunțat candidatura, presând partidele politice să-i ofere sprijin.
  • Elena Lasconi (lider USR): Este de așteptat să reprezinte USR, bazându-se pe performanța puternică în alegerile anulate.
  • Crin Antonescu (independent): Propus de Coaliție drept candidat comun, în ciuda unor neînțelegeri interne.

🔴 Riscul: Fără un candidat pro-democratic unic, voturile ar putea fi fragmentate, iar partidele extremiste și ultranaționaliste ar putea să își unească forțele în spatele unui singur candidat, crescând riscul unei victorii extremiste din primul tur.

O abordare unificată și strategică din partea forțelor pro-democratice este esențială pentru a preveni fragmentarea voturilor și pentru a contracara influența tot mai mare a mișcărilor extremiste. Deciziile luate în săptămânile următoare nu vor influența doar rezultatele alegerilor, ci și traiectoria mai largă a democrației din România în anii ce vor urma.

Clienții Issue Monitoring primesc lunar rapoarte de sinteza si analiza pentru domeniile lor de interes. Dacă vrei să fii și tu cu un pas înaintea schimbărilor într-o lume în care singura constantă este schimbarea, încearcă serviciul nostru de monitorizare legislativă. Îți oferim o lună de trial gratuit, să aduci monitorizarea legislativă la next level.