Comunitățile energetice în România: calea către un viitor sustenabil și descentralizare 

Comunități energetice

Articol scris de Eusebiu Valentin Stamate, Senior Public Policy Analyst @Issue Monitoring

Pe măsură ce România se confruntă cu provocări tot mai mari legate de securitatea energetică, schimbările climatice și necesitatea dezvoltării durabile, este important să explorăm soluții inovatoare care să ofere putere comunităților locale. Comunitățile energetice oferă o modalitate de a descentraliza producția de energie, de a implica actorii locali și de a promova utilizarea resurselor regenerabile. 

Această analiză își propune să evidențieze atât provocările, cât și oportunitățile care pot contribui la conturarea politicilor și acțiunilor viitoare referitoare la comunitățile energetice. Într-o perioadă de avansuri tehnologice rapide și nevoi energetice în schimbare, este esențial să construim un cadru care să permită tuturor părților interesate, inclusiv guvernului, sectorului privat și comunităților locale, să participe la tranziția energetică a României. Aceste sisteme energetice descentralizate, formate din actori locali precum rezidenți, afaceri și autorități, reprezintă o schimbare semnificativă pentru creșterea securității energetice, sustenabilității și consolidarea comunităților. 

Stadiul Actual al Comunităților Energetice în România 

În ciuda câtorva proiecte pilot și inițiative, dezvoltarea comunităților energetice în România se află încă în stadii incipiente. Cadrul de politici existent este fragmentat, lipsind o legislație cuprinzătoare care să abordeze nevoile specifice ale comunităților energetice. Principalele provocări includ: 

  • Absența unui cadru legislativ clar și coerent  
  • Stimulente financiare și mecanisme de sprijin limitate  
  • Nivel scăzut de conștientizare și participare din partea comunităților locale  
  • Bariere tehnologice și infrastructură inadecvată 

Cadrul Legislativ Existent: Nevoi de Îmbunătățire 

România are în prezent o definiție legală pentru comunitățile energetice, introdusă prin OUG nr. 143/2021, care conturează structura, rolurile și responsabilitățile acestora. Cu toate acestea, mulți actori implicați consideră că această definiție este lipsită de claritate și flexibilitate, ceea ce limitează capacitatea ei de a încuraja o adopție pe scară largă. Nu reflectă pe deplin natura dinamică a comunităților energetice, care variază semnificativ în structură și funcționare. 

Pentru a face cadrul legislativ mai eficient, acesta ar trebui să includă: 

  • Flexibilitate: Comunitățile energetice au forme diferite, de la cooperative locale la parteneriate public-private. Cadrul legislativ ar trebui să acomodeze această diversitate.  
  • Stimulente clare: Definiția legală actuală nu oferă stimulente suficiente pentru ca aceste comunități să se organizeze și să opereze proiecte energetice. Cadrul ar putea include facilități fiscale și procese de reglementare simplificate pentru a încuraja participarea.  
  • Proceduri simplificate: Sarcinile administrative descurajează adesea comunitățile să înființeze proiecte de energie regenerabilă. Simplificarea proceselor de aprobare și operare ar contribui la reducerea acestor bariere.  

Impactul asupra Furnizorilor de Energie Privați: Provocări și Oportunități 

Dezvoltarea comunităților energetice aduce competiție pe piața energiei, dar prezintă și numeroase oportunități pentru furnizorii de energie privați. 

Provocări: 

  • Creșterea competiției: Comunitățile energetice produc energie la nivel local, reducând astfel dependența de furnizorii tradiționali. Pe măsură ce comunitățile devin mai autosuficiente, cererea de energie de la furnizorii privați poate scădea, ceea ce ar putea duce la o reducere a veniturilor. 
  • Reducerea cotei de piață: Pe măsură ce tot mai multe comunități își produc propria energie, furnizorii privați ar putea vedea o scădere a bazei lor de clienți, în special în zonele unde producția locală devine răspândită. 

Oportunități: 

  • Colaborări și parteneriate: În loc să vadă comunitățile energetice ca și competitori, furnizorii privați le-ar putea percepe ca parteneri. Oferind servicii precum soluții de stocare a energiei, mentenanță sau consultanță, furnizorii privați pot sprijini comunitățile în eforturile lor de producție energetică și pot rămâne implicați în lanțul valoric al energiei. 
  • Servicii de echilibrare: Deoarece comunitățile energetice se bazează adesea pe surse regenerabile fluctuante, cum ar fi energia solară și eoliană, furnizorii privați pot oferi servicii de echilibrare pentru a asigura un flux stabil de energie în perioadele de producție scăzută. Această colaborare ar sprijini ambele părți în crearea unui sistem energetic rezilient. 
  • Soluții de stocare a energiei: Furnizorii pot investi în tehnologii de stocare a energiei, oferind comunităților soluții pentru a stoca excesul de energie pentru utilizare ulterioară. Aceasta ar putea deveni o nișă profitabilă pentru furnizorii de energie care doresc să se adapteze la peisajul în schimbare. 
  • Diversificarea ofertei: Unii furnizori ar putea integra proiecte de energie regenerabilă din comunități în mixul lor energetic sau ar putea crea oferte hibride care combină producția locală cu sursele tradiționale de energie. Această abordare ar putea facilita tranziția și ar oferi consumatorilor mai multă flexibilitate în alegerea surselor de energie. 

Ascensiunea comunităților energetice prezintă atât provocări, cât și oportunități pentru furnizorii de energie privați. Cei care se adaptează și îmbrățișează inovația pot găsi modalități de a colabora și de a prospera în acest mediu în continuă schimbare. 

Inspirație de la alte țări europene 

România nu este singură în fața provocărilor legate de dezvoltarea comunităților energetice. Mai multe țări din UE au implementat cu succes cadre care ar putea servi drept inspirație pentru factorii de decizie din România. De exemplu: 

  • Germania a devenit un lider în parcurile eoliene comunitare, unde fermierii și locuitorii dețin împreună proiecte de energie regenerabilă. Modelul lor cooperativ ar putea fi adaptat în contextul României, încurajând investițiile locale și implicarea pe termen lung.  
  • Danemarca a prioritizat de ani buni proiectele de energie comunitară, integrând participarea publicului în tranziția sa energetică. Inițiativele susținute de guvern, cum ar fi stimulentele financiare și sprijinul tehnic, oferă o foaie de parcurs pe care România ar putea să o urmeze.  

Prin studierea acestor exemple și adaptarea abordărilor la condițiile locale, România poate accelera dezvoltarea comunităților energetice.  

Rolul Digitalizării în Comunitățile Energetice 

O oportunitate adesea trecută cu vederea este rolul tehnologiei digitale în optimizarea comunităților energetice. Prin utilizarea contoarelor inteligente, a blockchain-ului pentru tranzacții de energie și a platformelor digitale pentru implicarea comunității, România poate valorifica tehnologia pentru a face comunitățile energetice mai eficiente și mai ușor de utilizat. 

  • Contoare inteligente: Acestea pot furniza date în timp real, ajutând comunitățile să monitorizeze consumul și producția de energie pentru a optimiza utilizarea.  
  • Tehnologia blockchain: Poate facilita tranzacțiile peer-to-peer în cadrul comunităților, asigurând schimburi transparente și eficiente de energie.  
  • Platforme digitale pentru comunități: Acestea pot îmbunătăți implicarea, permițând membrilor să împărtășească informații, să voteze asupra deciziilor și să urmărească impactul generării colective de energie.  

Integrarea soluțiilor digitale în cadrul comunităților energetice din România ar putea îmbunătăți eficiența și ar stimula o participare mai activă.  

Ce se poate îmbunătăți 

Pentru a sprijini dezvoltarea comunităților energetice, România ar trebui să se concentreze pe câteva arii critice: 

  1. Politici Publice: Dezvoltarea unor politici clare care să ofere un cadru solid pentru înființarea și funcționarea comunităților energetice este esențială.  
  1. Sprijin Fiscal: Introducerea de subvenții, granturi și împrumuturi cu dobândă redusă pentru a stimula investițiile în proiecte de energie regenerabilă în cadrul acestor comunități.  
  1. Modernizarea Infrastructurii: Actualizarea rețelei energetice pentru a susține generarea și stocarea descentralizată a energiei este necesară pentru a valorifica întregul potențial al comunităților energetice.  
  1. Implicarea Comunității: Creșterea nivelului de conștientizare și intensificarea participării publice prin campanii educaționale și consultări cu părțile interesate. 

Beneficiile pe Termen Lung ale Comunităților Energetice 

Dincolo de câștigurile financiare imediate și de creșterea securității energetice, comunitățile energetice oferă beneficii sociale pe termen lung. Acestea pot: 

  • Consolida coeziunea socială prin promovarea colaborării între actorii locali.  
  • Promova dezvoltarea economică locală prin crearea de locuri de muncă în sectoarele de energie regenerabilă, de la instalare până la mentenanță.  
  • Sprijini reziliența energetică prin reducerea dependenței de sistemele centralizate de energie, mai ales în perioade de criză sau de penurie energetică.  

Aceste beneficii extinse subliniază necesitatea unui sprijin guvernamental mai puternic și a unor politici cuprinzătoare pentru a permite creșterea sustenabilă a comunităților energetice în România. 

Alinierea la Legislația UE 

Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase pentru energia regenerabilă, susținând comunitățile energetice prin directive precum Directiva privind Energia Regenerabilă (RED III) și pachetul Energie Curată pentru Toți Europenii. Pentru ca România să aibă succes, este necesar să: 

  • Alinieze legislația națională cu directivele UE privind comunitățile energetice. 
  • Implementeze mecanisme pentru raportare periodică și pentru asigurarea conformității cu standardele UE.  
  • Valorifice oportunitățile de finanțare din partea UE pentru a sprijini dezvoltarea comunităților energetice.  

Concluzie 

Comunitățile energetice au potențialul de a transforma piața de energie a României, descentralizând producția și sporind sustenabilitatea. Prin abordarea lacunelor legislative, oferirea de sprijin financiar și infrastructural și alinierea la directivele UE, România poate crea un mediu în care comunitățile energetice să prospere. Furnizorii de energie privată pot, de asemenea, beneficia, adaptându-se la noul peisaj energetic, colaborând cu aceste comunități și oferind servicii esențiale. Eforturile coordonate ale guvernului, sectorului privat și comunităților locale pot și ar trebui să contureze viitorul energetic regenerabil al României. 

Ai nevoie de o soluție mai inteligentă pentru a ține pasul cu legislația, a economisi timp și a nu rata nicio actualizare importantă? Descoperă Issue Monitoring