România lucrează treptat pentru a atinge obiectivele Deceniului Digital al Uniunii Europene, dar se confruntă cu provocări în digitalizarea completă a sectoarelor sociale și economice. În timp ce sectorul privat a avansat în digitalizare, guvernul întâmpină dificultăți în asigurarea unei transformări digitale cuprinzătoare. Doar 59% dintre români cred că digitalizarea ar putea să le îmbunătățească viața, iar două treimi nu au competențe digitale de bază. Cu toate acestea, au fost realizate progrese în privința serviciilor publice digitale, precum e-Factura și e-Transport, iar România are a doua cea mai mare acoperire cu fibră optică din UE. Cu toate acestea, acoperirea 5G rămâne scăzută, la 32,8%. Deși există progrese legislative în ceea ce privește piețele digitale și inteligența artificială, adoptarea completă a digitalizării necesită timp, cu obiective stabilite pentru 2030.
Alfabetizarea Digitală
Raportul Deceniului Digital al Comisiei Europene pentru anul 2024 dezvăluie că peste două treimi dintre români nu dețin competențe digitale de bază, doar 27,7% dintre aceștia având astfel de abilități, mult sub media UE de 55,6%. Deși utilizarea internetului a crescut rapid (88% pentru persoanele cu vârste între 16-74 de ani), doar 9% dintre români au competențe digitale peste medie. România dispune de un număr considerabil de specialiști în domeniul TIC (196.000), dar este necesară o îmbunătățire urgentă a nivelului de alfabetizare digitală la nivelul întregii populații.
Inițiativele suplimentare includ crearea de hub-uri digitale în biblioteci, orientate către grupurile marginalizate și persoanele cu acces limitat la instruire digitală, precum și distribuirea de fonduri pentru achiziționarea de laptopuri destinate elevilor. Planul Național de Acțiune pentru Deceniul Digital prevede măsuri precum: cursuri de formare pentru funcționarii publici, angajați, personalul medical și ONG-uri, precum și digitalizarea educației și furnizarea de echipamente pentru școli.
Guvernul intenționează, de asemenea, să adopte un Cadru de Competențe Digitale pentru români, oferind certificate pentru competențe de bază, precum alfabetizarea digitală, comunicarea și tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială și blockchain. În plus, recentul Cadru de Competențe Digitale pentru Elevi propus va integra competențele digitale esențiale în curriculumul preuniversitar până în anul școlar 2024-2025.
În ciuda acestor eforturi, părțile interesate și Comisia Europeană subliniază necesitatea unor programe de formare a competențelor digitale de calitate superioară, în special în educația preuniversitară.
Conectivitate
România se mândrește cu o infrastructură gigabit impresionantă, 95% dintre gospodării având acces la fibră optică până la sediu (FTTP), cu mult peste media UE de 64%. În plus, 94% dintre conexiunile de internet fix oferă viteze de 100 Mbps sau mai mari, cel mai înalt procentaj din UE. În ciuda acestor puncte forte, România rămâne în urmă în privința acoperirii 5G, doar 7,9% din populație utilizând cartele SIM 5G, comparativ cu media UE de 24,6%.
Pentru a stimula extinderea rețelelor 5G, România a adoptat Legea privind Securitatea Rețelelor 5G, care impune utilizarea producătorilor de echipamente autorizați și cere operatorilor telecom să elimine echipamentele neautorizate până în 2026 pentru rețelele de bază și până în 2028 pentru rețelele de acces radio. Nerespectarea acestor prevederi poate atrage amenzi de 1% până la 5% din cifra de afaceri. În februarie 2023, România a respins solicitarea Huawei de a-și utiliza echipamentele, invocând riscuri pentru securitatea națională. Un proiect de lege consolidat întărește aceste măsuri, interzicând echipamentele neautorizate și cerând aprobarea CSAT pentru distribuitori și integratori.
Deși obiectivul României pentru acoperirea 5G până în 2030 rămâne la 62%, sub ținta UE de 100%, atât Comisia Europeană, cât și autoritățile române prevăd o creștere a ambițiilor, vizând posibilitatea de a atinge acoperirea completă până în 2030.
Securitate cibernetică
Strategia Națională de Securitate Cibernetică a României (2022-2027) are ca scop creșterea securității și rezilienței rețelelor și sistemelor TIC și consolidarea cadrului legislativ și instituțional de securitate cibernetică. A fost adoptată Legea privind Securitatea și Apărarea Cibernetică (nr. 58/2023), care a creat Sistemul Național de Securitate Cibernetică (SNSC) pentru a coordona eforturile naționale în materie de securitate cibernetică și Sistemul Național de Alertă Cibernetică (SNAC) pentru a combate amenințările cibernetice. Legea abordează riscurile din lanțul de aprovizionare, precum soluțiile IT contrafăcute, spionajul cibernetic și producția neautorizată de software sau hardware.
În urma adoptării acestei legi, ANCOM a actualizat reglementările privind securitatea rețelelor de comunicații electronice, aliniindu-se la cadrele europene. Industria de securitate cibernetică a României a cunoscut o creștere semnificativă, cu contribuții atât din partea firmelor locale, cât și internaționale, iar țara găzduiește Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică.
Guvernul a aprobat, de asemenea, un proiect de lege privind reziliența entităților critice, desemnând infrastructura digitală ca fiind critică. Acest proiect de lege include reguli pentru evaluările de risc, măsuri de reziliență, verificări de fond pentru funcțiile sensibile și raportarea incidentelor. De asemenea, identifică entitățile critice de importanță europeană, consolidând și mai mult eforturile României în domeniul securității cibernetice.
Servicii și Piețe Digitale
România a adoptat Legea nr. 50/2024 pentru a se alinia cu Regulamentul privind Serviciile Digitale (DSA) al Uniunii Europene, desemnând ANCOM ca autoritate coordonatoare pentru serviciile digitale și unic punct de contact pentru raportarea către Comisia Europeană și alți regulatori din UE. Legea definește „conținutul ilegal” ca fiind informațiile care încalcă legislația UE sau națională și interzice publicitatea mascată. Furnizorii de servicii din România trebuie acum să-și raporteze serviciile la ANCOM și să implementeze sisteme de notificare pentru conținutul ilegal. Platformele de găzduire și cele online trebuie să stabilească mecanisme interne de soluționare a plângerilor pentru utilizatorii care se confruntă cu conținut considerat ilegal.
După adoptarea acestei legi, ANCOM a emis trei decizii importante: stabilirea procedurilor pentru gestionarea plângerilor legate de serviciile digitale, acordarea statutului de „notificator de încredere” și certificarea organismelor care soluționează disputele cu platformele online. În plus, România a modificat Legea Audiovizualului pentru a impune platformelor de partajare video (VSP) să protejeze minorii de conținutul dăunător, aliniindu-se cu Directiva privind Serviciile Media Audiovizuale.
România a încredințat, de asemenea, Consiliul Concurenței să investigheze potențialele încălcări ale Regulamentului privind Piețele Digitale (DMA) și să raporteze concluziile către Comisia Europeană. DMA are ca scop asigurarea unei concurențe loiale între afacerile digitale și prevenirea abuzurilor de poziție dominantă din partea platformelor mari.
Odată cu creșterea digitalizării activităților de afaceri și a utilizării în creștere a internetului, piața digitală a României este așteptată să se dezvolte semnificativ, în special în comerțul online. Această creștere va necesita investiții substanțiale în infrastructura digitală și în tehnologii precum inteligența artificială, soluțiile cloud, blockchain și Internetul Lucrurilor, care vor influența marketingul digital și comportamentul consumatorilor.
Inteligență artificială
Uniunea Europeană a introdus Actul privind Inteligența Artificială (AI Act), o inițiativă globală unică în reglementarea dezvoltării și utilizării AI. În răspuns, România a adoptat rapid Strategia Națională pentru Inteligență Artificială 2024-2027 (SN-IA), care oferă mai degrabă linii directoare decât reguli obligatorii. Strategia a fost elaborată cu aportul Comitetului Național pentru Inteligență Artificială și al sectorului privat și își propune să sprijine administrația publică în standardizarea AI, cercetare, educație și dezvoltarea competențelor. De asemenea, promovează parteneriate pentru a facilita adoptarea tehnologiei în întreaga societate. Un element central este crearea unei comisii interministeriale, formată din 34 de instituții, inclusiv servicii de informații și autorități de protecție a consumatorilor, pentru a coordona guvernanța și reglementarea AI.
Cu toate acestea, strategia nu include planuri de implementare concrete, lăsând Ministerul Digitalizării (MCID) și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) responsabile pentru elaborarea unor reguli specifice. În plus, un proiect de lege care abordează utilizarea necorespunzătoare a AI, în special deepfake-urile, este în curs de evaluare. Proiectul de lege prevede etichetarea conținutului deepfake cu avertismente în timpul difuzărilor. Deși Senatul a aprobat proiectul de lege, Camera Deputaților nu l-a finalizat încă. Între timp, Ministerul Digitalizării a creat un punct de contact pentru gestionarea notificărilor legate de deepfake în contextul viitoarelor alegeri.
Semnătura electronică
România a introdus Legea nr. 214/2024 în această vară, reglementând utilizarea semnăturilor electronice, a marcajelor temporale și a serviciilor de încredere conexe. Legea a fost rezultatul unei colaborări între parlamentarii PNL, PSD și USR și urmărește să sprijine viitorul digital al României, permițând cetățenilor și companiilor să folosească diferite tipuri de semnături electronice în sectorul public și privat, cu efect juridic deplin, inclusiv în instanță. Autoritățile publice trebuie acum să accepte documente semnate electronic, reducând astfel necesitatea depunerii documentelor în format fizic.
Legea prevede că certificatele pentru semnătura electronică avansată sunt valabile până la doi ani, deși documentele semnate rămân valabile chiar și după expirarea certificatului. Certificatele pentru semnătura electronică avansată emise de Ministerul Afacerilor Interne și înregistrate pe cărțile de identitate electronice sunt valabile până la cinci ani.
Legea distinge între trei tipuri de semnături electronice, așa cum sunt definite de Regulamentul UE 910/2014: (1) semnături electronice—date atașate altor date electronice pentru a realiza semnarea; (2) semnături electronice avansate—acestea identifică semnatarul, sunt create sub controlul exclusiv al acestuia și pot detecta modificările din datele semnate; și (3) semnături electronice calificate—semnături avansate create printr-un dispozitiv calificat și bazate pe un certificat calificat.
Legea va fi aplicabilă integral începând cu 8 octombrie 2024.
Administrația Publică Digitalizată
Digitalizarea administrației publice din România rămâne sub media UE, deși s-au realizat progrese notabile. Guvernul a prioritizat mai multe măsuri în cadrul Planului Național de Acțiune pentru Deceniul Digital, inclusiv implementarea infrastructurii cloud guvernamentale, a cărților de identitate electronice și a hub-urilor de interoperabilitate. Până în 2026, Cloudul Guvernamental și Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI) vor fi pe deplin operaționale, sistemul cloud fiind gestionat de Serviciul de Telecomunicații Speciale și securizat de Serviciul Român de Informații. Cu toate acestea, Platforma de Interoperabilitate este esențială pentru reducerea birocrației, facilitând schimbul de date între instituțiile publice.
În aprilie 2024, a fost lansată o licitație de 80 de milioane de euro pentru servicii de migrare către cloud, atrăgând un interes semnificativ din partea pieței. Până în 2026, cetățenii nu vor mai trebui să prezinte documente fizice autorităților publice, conform Legii nr. 9/2023, care impune instituțiilor publice să asigure copii fotocopiate, dacă este necesar.
Guvernul a inițiat, de asemenea, un Program Național pentru Transformarea Digitală a Autorităților Publice Locale, permițându-le acestora să achiziționeze software IT și servicii de integrare necesare. Registrul Aplicațiilor Informatice (RAI) va centraliza aplicațiile IT utilizate de autorități pentru a simplifica interacțiunile cu statul.
Sistemele e-Factura și e-Transport reprezintă progrese importante. e-Factura, obligatoriu în tranzacțiile cu guvernul din 2022, va fi extins la relațiile business-to-consumer (B2C) până în 2025. Sistemul e-Transport monitorizează transporturile de bunuri cu risc ridicat și va deveni complet obligatoriu după finalizarea perioadei de testare în august 2024.
Cetățenii români beneficiază acum de ROeID, o platformă centralizată de identitate digitală, la care s-au înscris până în prezent 19 autorități. Până în 2026, cărțile de identitate electronice vor fi implementate pentru 5 milioane de cetățeni. România participă, de asemenea, la proiecte europene pentru testarea Portofelului European de Identitate Digitală, facilitând credențialele și documentele digitale.
În domeniul sănătății, un proiect de 400 de milioane de euro urmărește digitalizarea instituțiilor sanitare și îmbunătățirea telemedicinei în zonele izolate. Se dezvoltă și un Portal Digital Unic (PDUro) pentru a permite accesul online la 21 de proceduri administrative, îmbunătățind interacțiunile digitale cu statul.
Deși s-au realizat progrese semnificative, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a finaliza transformarea digitală a României, 21,8% din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență și 3 miliarde de euro din Politica de Coeziune fiind alocate digitalizării. Deși procesul este în desfășurare, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a asigura că digitalizarea aduce beneficii atât cetățenilor, cât și companiilor.
Concluzii
În concluzie, România a înregistrat progrese importante în digitalizarea administrației publice, impulsionate de investiții semnificative și inițiative strategice. Proiecte esențiale, precum Cloudul Guvernamental, Platforma de Interoperabilitate și sistemele de identitate digitală, reflectă angajamentul guvernului de a simplifica serviciile publice și de a reduce birocrația. Evoluțiile în domeniul facturării digitale, monitorizării transporturilor și digitalizării serviciilor de sănătate demonstrează determinarea țării de a-și moderniza infrastructura.
Cu toate acestea, deși România și-a stabilit obiective ambițioase și a alocat resurse substanțiale prin Planul Național de Redresare și Reziliență și fonduri UE, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a realiza pe deplin o transformare digitală cuprinzătoare. Succesul va depinde de investiții continue, o guvernanță digitală mai puternică și de adoptarea pe scară largă a soluțiilor digitale atât de către instituțiile publice, cât și de către cetățeni, asigurând astfel că aceste progrese se traduc în îmbunătățiri reale pentru societate și mediul de afaceri.
Ai nevoie de o soluție mai inteligentă pentru a ține pasul cu legislația, a economisi timp și a nu rata nicio actualizare importantă? Descoperă Issue Monitoring.
