Au trecut aproape două luni de când președintele Klaus Iohannis a decretat stare de urgență pe întreg teritoriul României. O situație fără precedent care a pus probleme tuturor cetățenilor, neștiind la ce să ne așteptăm din punct de vedere al proceselor legislative. În urma acestei perioade, este oportun să tragem niște concluzii cu privire la cum s-a legiferat în perioada stării de urgență și ceea ce am observat noi monitorizând actele normative apărute în această perioadă.
Transparența decizională
Conform Ordonanței de Urgență 1/1999, singurul act normativ care reglementează stărea de urgență și starea de asediu prevede că unele drepturi și libertăți ale cetățenilor pot fi încălcate pe perioada stării de urgență. Mai mult decât atât, Ordonanța de Urgență prevede că Guvernul poate legifera și impune restricții prin Ordonanțe Militare care intră în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Ministerul Afacerilor Interne a emis până acum 10 astfel de Ordonanțe Militare.
Guvernul României a decis emiterea Ordonanței de Urgență nr. 34/2020 care aduce o modificare mai puțin benefică Ordonanței de Urgență 1/1999, adăugând un articol care prevede că “pe perioada stării de asediu sau a stării de urgență, normele legale referitoare la transparența decizională și dialogul social nu se aplică în cazul proiectelor de acte normative prin care se stabilesc măsuri aplicabile pe durata stării de asediu sau a stării de urgență ori care sunt o consecință a instituirii acestor stări”.
Cu alte cuvinte, ministerele pot încălca prevederile care țin de transparența decizioinală și dialogul social dar numai pentru actele normative care țin de starea de urgență. Acest aspect crează însă un precedent periculos pentru încălcarea transparenței decizionale și în alte situații.
Problema activității parlamentare
Încă din martie Camera Deputaților a adoptat Hotărârea nr. 7/2020, aducând niște modificări la regulamentul Camerei Deputaților. Hotărârea a adus modificări cu privire la procedurile dezbaterilor din Camera Deputaților, fiind important să ne uităm la articolul 127’ care face precizarea că în situațiile excepționale constate de către autoritățile abilitate (epidemii, pandemii, fenomene naturale extreme, acte de terorism etc) care fac imposibilă prezența deputaților la sediul Camerei Deputaților, ședințele Biroului Permanent, ale comisiilor de specialitate și ale plenului se pot desfășura prin mijloace electronice. Mai mult decât atât, avem precizarea că în această perioadă se pot dezbate și vota prin mijloace electronice doar actele normative care sunt strâns legate de situația excepțională. La propunerea Comitetului liderilor se poate suplimenta ordinea de zi și cu alte acte normative urgente.
Cu toate că avem precizarea clară că în astfel de situații se pot dezbate doar acte normative care sunt legate de situația excepțională sau acte normative urgente, experiența de monitorizare a activității parlamentare din această perioadă ne-a arătat că s-au votat prin mijloace electronice și acte normative care nu îndeplinesc aceste caracteristici.
Aceste prevederi se referă doar la Camera Deputaților. Senatul nu a făcut niciun fel de modificări la regulamentul de funcționare, desfășurându-și activitatea prin mijloace electronice fără a exista o procedură stabilită în regulament pentru o astfel de situație.
Ședintele comisiilor permanente
O altă problemă întâmpinată pe parcursul stării de urgență este legată de ședințele comisiilor parlamentare. Pe de-o parte nu a existat o reglementare a modului în care se desfășoară aceste ședințe, unele comisii alegând să foloseasca mijloace de comunicare online precum Whatsapp sau Skype, altele ținând ședințele prin telefon.
Conform regulamentului de funcționare al Camerei Deputaților “ședințele comisiilor sunt publice, cu excepția cazurilor în care plenul acestora prevede altfel”. De asemenea, avem următoarea mențiune legată de votul în comisiile parlamentare “Votul în comisie este, de regulă, deschis. În anumite situaţii, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret. Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale, care pot fi consultate de deputaţi. La sfârşitul fiecărei şedinţe, prin grija biroului comisiei, se redactează un comunicat de presă. Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de lege, numele şi prenumele celor absenţi. Comisia, în cazuri justificate, va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia”.
Conform regulamentului de funcționare al Senatului, nu există prevederi legate de caracterul ședințelor comisiilor. Cu toate acestea, fiecare Comisie permanentă își stabilește propriul regulament (art. 168, alin. 3 din regulamentul Senatului). M-am uitat peste câteva regulamente și în toate avem următoarele precizări: la ședințele Comisiei pot participa reprezentanți ai presei, dar Comisia, cu majoritate de voturi, decide în funcție de ordinea de zi asupra caracterului dezbaterilor. Așadar Comisia poate decide dacă o ședință este privată și să restricționeze accesul mass-mediei. Lucrările Comisiei se consemnează în procese-verbale şi, prin decizia Comisiei, vor fi stenodactilografiate sau înregistrate audio-video.
Cu toate acestea, în ciuda încercărilor noastre repetate de a obține informații cu privire la dezbaterile din ședințele comisiilor permanente atât la Senat cât și la Camera Deputaților, nu am reușit să obținem aceste informații. Acest lucru are, în mod evident, un impact negativ atât asupra industriei de Public Affairs cât și asupra mediului de afaceri care nu a avut, în această perioadă, oportunitatea de a-și exprima opiniile cu privire la actele normative dezbătute sau măcar de a lua la cunoștință deciziile luate în timp util.
